Ne-am mutat:
www.analiza-online.ro.im
Derivata f’ de bun simț
1 day ago
A inceput campania !
A inceput campania electorala, cei scarbiti de politica sau slabi de inima sa inchida televizoarele.
La ce sa ne asteptam?
1. Mita electorala cu duiumul = nu degeaba a dat guvernul miliarde in teritoriu. Se vor imparti sacose cu cadouri, se vor organiza spectacole probabil pana si in ultimul catun al tarii. Spectacole in care se vor imparti normal, mici si bere. S-a dovedit in schimb ca omul ia tot ce primeste dar la vot tot pe cine vrea el voteaza. Desi mai mult ca sigur vor aparea din nou faze de genul pozatul cu telefonul al buletinul de vot in schimbul catorva milioane.
2. Campanii murdare = vom afla despre anumiti candidati tot felul de lucruri noi: ca au fost securisti, ca au facut politie politica, vom vedea tot felul de filmulete aparute din senin pe internet si lista va continua si mai mult ca sigur ca depasi imaginatia noastra.
3. Promisiuni fabulo-fantastice = s-a demonstrat ca uneori tine la romani (vezi autostrada suspendata a lui Oprescu) 25.000 pentru fiecare roman ai lui Geoana au fost doar incalizrea, urmeaza probabil: cresteri de cateva 1000 % ale salariilor, mii de kilometri de autostrada si lista va continua. Sa nu ne asteptam ca se vor discuta probleme reale ale comunitatilor locale, candidati vor face cu totii promisiuni nationale, globale si chiar planetare.
4. Presa partinitoare = daca teoretic se spune ca presa este cainele de paza al democratiei, la noi si indeosebi in campanie presa este cainele de baza al mogulului. Analisti partinitori, campanii de defaimare, manipulare si ducerea in eroare a electoratului. Acum e momentul ca tonomatele de pe Antene sa inceapa a functiona la maxim, pana si emisiunilor electorale si dezbaterilor li se vor da o tenta partinitoare in functie de canalul tv unde se vor desfasura. Pentru cei care au uitat le recomand sa revada dezbaterea finala dintre Nastase si Basescu de acum 4 ani, de pe TVR, cand "analistul politic" si formatorul de opinii Cristian Tudor Popescu, si-a permis sa spuna in emisiune, citat exact "Dle Basescu sunteti un mincinos". Inadmisibil pentru un formator de opinii sa se pronunte categoric intr-o directie in ultima dezbatere televizata dinaintea votului. Dar deh candida prietenul Nastase.
Daca cineva vrea sa se informeze corect este recomandat sa foloseasca internetul.
Noul caine de paza al democratiei este internetul, presa - fostul caine, a fost castrat !
Vrei sa stii intre cine vei avea de ales, si de care colegiu apartii?
Nu-ti vor spune nici politicienii, nici presa (fie ea locala sau nationala).
Poti afla doar asa:
- intra pe http://www.becparlamentare2008.ro
- click pe Colegii Uninominale, alege judetul si apoi ia lista scanata la puricat si cauta strada pe care stai. In stanga va aparea un numar care reprezinta colegiul de care apartii.
- din nou la pagina principala si click pe Candidati
- apoi iar selecteaza judetul si cauta candidatii din colegiul tau.
Acum,poate mai mult ca niciodata e momentul sa mergem la vot !
Ne pregatim de DERBY
De ce meciul DINAMO-STEAUA este adevaratul derby al tari?
Ne spune GSP:
1. Conform ultimului sondaj de opinie efectuat în rîndul suporterilor, Steaua şi Dinamo au cei mai mulţi fani dintre toate formaţiile româneşti.
1. Steaua 42,4%
2. Dinamo 12,6%
3. Rapid 9,2%
* conform studiului efectuat în iulie 2007 de Biroul de Cercetări Sociale.
2. Au cîştigat împreună 62% din trofeele puse în joc pe plan intern în ultimii 60 de ani, adică 79 din 127.
Steaua Trofeu Dinamo
3. Împreună au în palmares de 4 ori mai multe titluri de campioană a României decît restul echipelor din actualul sezon al Ligii I! În timp ce Steaua şi Dinamo au cîştigat 41, celelalte formaţii au împreună 10: U Craiova (4), Rapid (3), FC Argeş (2) şi CFR Cluj (1)
4. Au reuşit cele mai mari performanţe dintre toate echipele româneşti în cupele europene:
Steaua
- Cupa Campionilor Europeni (1986)
- Supercupa Europei (1987)
- Finală de Cupa Campionilor Europeni (1989)
- Semifinală de Cupa Campionilor Europeni (1988)
- Semifinală de Cupa UEFA (2006)
Dinamo
- Semifinală de Cupa Campionilor Europeni (1984)
- Semifinală de Cupa Cupelor (1990)
5. 19 dintre cei 21 de jucători ce au cîştigat titlul de "Fotbalistul anului în România" în ancheta GSP au jucat în cariera lor la Steaua sau la Dinamo. Excepţiile sînt Nicolae Dobrin şi Cristian Chivu.
6. 67 din cei 86 de fotbalişti ce au evoluat pentru România la ultimele 8 turnee finale au jucat la Steaua sau la Dinamo.
7. Sînt singurele formaţii româneşti ce au jucat doar în Liga I.
8. Nici un alt duel din Liga I nu a strîns pînă acum 118 meciuri, aşa cum se întîmplă în cazul Steaua-Dinamo. Formaţia din Ştefan cel Mare are 41 de victorii, cea din Ghencea 34, iar de 43 de ori a fost egalitate.
9. Se află pe locul 14 în topul derbyurilor din întreaga lume conform site-ului www.footballderbies.com.
10. Doar Steaua şi Dinamo au reuşit să cîştige peste 1.000 de meciuri în Liga I. Roş-albaştrii au 1011, iar "cîinii" 1001. Read more...
Salonul Alinei Plugaru
"Compania internationala" (a se citi butic) Mon Amour angajeaza:
" Daca iti doresti sa faci parte din colectivul salonului nostru, experienta nu este necesara dar trebuie sa te simti atrasa de aceasta activitate ( :-)) ), trebuie sa iubesti oamenii (cu talent :-) ) si sa-ti faca placere sa produci relaxare ( si nu numai relaxare ). Daca corespunzi cerintelor de mai jos, ai toate sansele sa lucrezi in echipa noastra si astfel iti poti redescoperi senzualitatea intr-un mod profitabil.
- Varsta minima 18 ani
- Aspect fizic placut si ingrijit
- Seriozitate si punctualitate
- Fire sociabila si comunicativa
- Respect fata de clienti si fata de colege
Noi iti oferim:
- Conditii de lucru intr-o locatie de vis - Venituri deosebite - Forme legale de angajare, cu contract de munca - Program flexibil, part-time sau full-time - Mediu de lucru placut, in cadrul unei echipe tinere "
http://www.monamour-masaj.roMa intreb e legal? Am vazut ca reclama i se face puternic, inclusiv in paginile ziarelor..
Probabil ca e gri.. Sunt multi care probabil isi iau partea si se fac ca nu vad..
Deci, las-o ba ca merge asa ...
foto: www.ironic.ro Read more...
Hai sa votam anonimul !
Serban Huidu ca de altfel multi "telectuali", nu se duce la vot.
Puteti vedea intreg articolul aici.
Intotdeauna l-am respectat pe Huidu pentru ca in comparatie cu altii gen Badea, Ciutacu, Stan etc are si a demonstrat ca are coloana vertebrala..
Dar mi se pare o prostie sa spui ca nu mergi la vot!
Faptul ca Zavoranca si Guta candideaza e pentru ca asta vrea poporul! Manele seminte, ei ne reprezinta, asa cum ani intregi ne-au reprezentat si inca ne reprezinta hotii.. De ani intregi romanu, de la cel mai mic la cel mai mare, se plange de clasa politica.. Se duce in fabrica si fura pana si un mic surub daca poate si apoi se uita cu nervi la parlamentarul care fura milioane de euro. Hai sa ne intrebam: "Daca am fii in locul lor ce am face? Daca am fii in parlament in functii cheie?" sunt absolut convins ca raspunsul valabil majoritatii romanilor e ca: "As face si eu un ban, pentru mine si familia mea, dar as face si pentru popor" problema e ca atunci cand simti mirsoul banilor si a puterii uiti de popor. Politicienii de azi nu sunt extrateresti aterizati sau implantati de altcineva printre noi pentru a ne fura, ei sunt dintre noi, ei ne reprezinta.
De ce nu mai avem intelectuali implicati in politica, ca Alecsandri Iorga etc , pentru ca ne uitam cand apare Ogica la tv cu mult mai mult interes decat la plictisitorul Plesu...
DE CE SA MERGEM LA VOT?? TOCMAI PT A SCHIMBA CEVA.. Sunt sigur ca in fiecare circumscriptie electorala exista cel putin un anonim, care poate ca merita. Hai sa votam acel anonim! Sa candideze cel care vrea si poate sa schimbe ceva, nu sa stea si sa se planga si sa astepte la infinit ca statul sa se reformeze..
"Mai bine ramaneau niste vise de neatins [alegerile] decat sa se transforme in cosmarurile din ziua de azi!" spune Huidu
Se rasucesc in mormant cei care au murit pentru acest vis.. Ei si-au dat viata pentru a rasturna un sistem care parea vesnic, iar noi renuntam asa usor doar pentru ca pare greu sa schimbi ceva.. Cei care suntem sau care credem ca suntem altfel, hai sa mergem la vot si sa nu-i lasam pe manelisti si telenoveliste sa-i trimita in parlament pe Guta si Zavoranca.
Haideti sa votam anonimul, sau si mai bine sa candideze cei care cred ca merita !!!
Zvonuri pe internet-uri :-)
Un hacker a spart adresa de email a lui George W. Bush.
Ia sa vedem ce zice:
Bush e ingrijorat:
Read more...
Porumbei-spion
Fortele de securitate iraniene au interceptat doi "porumbei-spion" in localitatea Natanz, in apropierea controversatelor instalatii de imbogatire a uraniului, relateaza cotidianul iranian Etemad Melli in editia sa de luni, potrivit AFP.
Unul dintre porumbei a fost capturat in apropierea unei uzine care produce apa de trandafir in orasul Kashan (provincia Isfahan), situat la cateva zeci de kilometri de centrul din Natanz, potrivit unei surse anonime, citate de cotidian, care precizeaza ca pasarea avea atasate inele metalice si fire invizibile.
"Mai devreme, in cursul acestei luni, un porumbel negru a fost prins si purta un inel metalic, cu fire invizibile", a adaugat sursa citata, cu privire la cel de-al doilea porumbel.
Sursa publicatiei iraniene nu a mai oferit niciun element suplimentar care sa sprijine acuzatiile de spionaj fata de pasari si nici care va fi soarta acestora.
Activitatea uzinei de imbogatire a uraniului, situata intre orasele Natanz si Kashan, se afla in centrul dosarului nuclear care timp de 5 ani a creat disensiuni intre Iran si tarile occidentale, in special cu Statele Unite, care se tem ca Iranul vrea sa dezvolte arme nucleare.
Teheranul neaga cu vehementa acuzatiile. Anul trecut, Iranul a protestat la ONU fata de "retelele de spionaj" americane de pe teritoriul sau.
sursa: Hotnews.ro
Criza Economica
Organizatia Internationala pentru Munca (ILO) estimeaza o crestere cu 20 de milioane a numarului somerilor pina la finalul anului 2009, ceea ce ar duce la cifra-record de 210 milioane de someri la nivel global.
Potrivit unui comunicat de presa al institutiei, estimarile se bazeaza pe datele ONU si FMI. "Este pentru prima oara in istorie cind numarul somerilor va depasi 210 milioane", a declarat directorul general al ILO, Juan Somavia, spunind ca cifra ar putea creste, in functie de impactul crizei economice mondiale.
Cretinism mondial INTACT
Citat din decizia CNA de sanctionare a postului Antena 3 din 16.10.2008 : “Ediţia din 23.09.2008 - Valentin Stan l-a ameninţat pe Cristian Pătrăşconiu (Cotidianul), după ce acesta a scris pe blogul său un articol critic la adresa colegului Radu Tudor: crede-mă, îţi va fi foarte greu dacă te mai prind că faci aşa ceva. (…)Dacă eşti analfabet, ignorant, incult, taci! Ascunde-te în munţi! şi i s-a adresat: Băi, penibilule!; Bă, ţărane, băăă!; nişte imbecili ca tine…”
In urma cumularii mai multor momente de aceeasi calitate joasa (pe parcursul carora au fost infierati cu minie comparabila si CPTariceanu, TBasescu, EBoc, VVosganian) al caror protagonist a fost exoticul Valentin Stan (practician redutabil al rationamentelor cu spuma, care incep dintr-un loc comun si care esueaza adesea si rapid in invectiva), Antena 3 a fost sanctionata cu o amenda de 5000RON.
“Mihai Gâdea: Analele cretinismului mondial?
Valentin Stan: Cretinismului mondial…
Mihai Gâdea: Cretinismul are anale?”
Valentin Stan: Are anale, dle Gâdea, le scriem noi zi de zi.
Mihai Gâdea: Am întrebat… îmi cer scuze.”
Mai trebuie si altceva comentat?
Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul !
Mircea Badea vorbeste bine uneori despre coruptie dar ca sa vorbesti 80% din emisiune numai despre coruptul de Basescu si coruptii din PD miroase a manipulare.
Ok, nu-l poate critica pe Voiculescu, dar criticile lui Mircea Badea sunt in functie de aliantele si dusmanii PC-ului, daca maine PC-ul s-ar alia cu PD-ul se va vedea cum brusc isi va schimba si Mircea Badea parerea. Interesant va fii de vazut cum toata campania electorala Mircea Badea va ataca continuu PD-l si PNL dar va tacea malc despre PC si PSD. Si cred ca va merge si mai departe, chiar inainte de alegeri ma astept de la Badea, Cristoiu, Gadea si Stan nu numai sa atace pe toate fronturile PDL si PNL dar chiar sa indemne poporul mai subtil sau nu, la a vota PC si PSD, cu argumente de genul: "Da domne, Nastase si PSD au fost ei corupti dar au facut blablabla "
De exemplu la Realitatea s-au putut vedea critici ale jurnalistilor angajati la adresa lui Vantu, si chiar politicieni care au fost lasati sa vorbeasca liber despre influenta lui Vantu. La antene nu vezi decat tonomate ca Mircea Badea si V Stan, care au ajuns de-a lungul timpului sa dea pe post pana si basinile si rasul injregistrat al lui Basescu. Nu zice nimeni ca Basescu nu o fii de criticat, ca in PDL sau PNL nu sunt corupti cu duiumul, dar chiar de ani intregi sa ataci continuu un presedinte, care oricate lucruri rele ar fii facut e oricum peste Iliescu sau Constantinescu, trezeste suspiciuni oricui.
Oricate lucruri ai putea zice despre presedintele Basescu, oricat noroi ai arunca in el, oricate flote ar fii furat, intre el si Voiculescu, un securist care pozeaza in om de afaceri, minim 45% din populatia cu drept de vot il alegem clar pe Basescu.
Cand vezi ca un presedinte a reusit sa deranjeze atat de mult, diferite grupari de interese: mafia din jurul lui Patriciu, Voiculescu, baronii locali PSD-isti (de la Hrebenciuc pana la Mazare) nu ai cum sa nu iesi la vot si sa arati "patronilor" ca tonomatele nu sunt eficiente si nu merita banii.
Iritarea produsă de Mircea Badea în zonele de decizie politică, juridică şi administrativă este maximă, mai ales din cauza limbajului de gunoier şi a lipsei dovezilor care să susţină un asemenea demers. Consecinţele atacurilor abjecte la adresa unor magistraţi (calificaţi fără dovezi drept „gunoaie“ şi „furuncule“ pentru că şi-au făcut onest meseria) şi ale unor politicieni care nu sunt pe placul lui Dan Voiculescu, făcute pe un ton josnic, vor fi greu de prevăzut.
Avem manelisti care se autointituleaza artisti, avem tot felul de pipitze care se autointituleaza dive, avem fotbalisti drogati si betivi care se autointituleaza sportivi, avem tonomate care se autointituleaza ziaristi sau analisti. Bagi o fisa si ei incep sa vorbeasca si sa atace. De aceea ne ocupa tot timpul Romania asta in care traim!
Super-Tolo :)
Lumea lui Ba si Bre
de Catalin Tolontan
Criza are şi partea ei bună. O găsiţi exprimată cu un umor trist, de către Dan C. Mihăilescu: “Lăsaţi criza în pace! Ea nu ne vrea răul! Criza ne responsabilizează, ne solidarizează, ne recalibrează”.
Şi mai e ceva. Acum pietrele zboară într-o altă direcţie decît în cea consacrată. Dintr-o dată, Andrei Pleşu, Horia-Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu, Traian Ungureanu, Mircea Mihăieş sau Mircea Cărtărescu nu mai sînt obiect predilect pentru vînătorii lor. Băşcălia la adresa intelectualilor s-a transferat către bancheri, oamenii din BNR şi, în general, către mediul economic.
Dar se vor întoarce! Nu poate rămîne anul neîncununat. O lucrare trebuie dusă pînă la capăt. Ţintaşii vor reveni.
Pînă la os
Aşadar. Anul acesta am aflat că Horia-Roman Patapievici e un scriitor obscur, cifrat şi un manager catastrofal al Institutului Cultural Român.
Că Mircea Cărtărescu e un poet eşuat într-un scriitor ale cărui cărţi fie nu au succes la public, ci doar la critică, cazul “Orbitor”, sînt deci simandicoase, fie au prea multă priză la public, “De ce iubim femeile”, ceea ce dovedeşte un populism jenant pentru un calofil.
Şi tot aşa, om cu om şi femur cu femur.
Campania are o miză simplă. Trebuie să ne intre în cap: în România nu există elite! Nu există oameni care să fi contat ca modele publice în ultimele aproape două decenii. Nu există o cultură a diferenţei, toţi sîntem la fel. La fel de modeşti, desigur!Unde sînt creaţiile lor?
Ştiţi ce e, totuşi, ciudat în această nivelare programatică? Lipsa unei propuneri.
Să acceptăm, de dragul reducerii la absurd, că oricine ar fi reuşit, în locul lui Gabriel Liiceanu, să facă din Editura Politică ceea ce azi este Humanitas. La urma urmei, e clar că “Bunul gust al libertăţii” e pe toate drumurile în România 
. Trăim din plin asta în ultimele două decenii!
Dar unde putem găsi editura dezvoltată de cei care azi îl critică pe Gabriel Liiceanu? Sau unde sînt textele care să intre în cultura urbană şi să circule din mail în mail, parcă în ritmul anotimpurilor, aşa cum călătoresc de ani de zile, între prieteni, frazele lui Andrei Pleşu?!
În ce credea Amy?
Fie, Horia-Roman Patapievici este neiertător cu defectele românilor! Dar unde sînt volumele calde şi optimiste ale celor care îl măscăresc, în ziare sau pe tv?!
Şi unde sînt articolele cu altă temă decît Traian Ungureanu scrise de adversarii viscerali ai lui Traian Ungureanu? Analizele lui despre lumea contemporană obosesc desigur, aşteptăm puncte de vedere serioase, nu precum aceasta în care să se întrebe în ce credea stewardesa Amy! Ce treabă avem noi cu Amy?
Timorare
Interesul politic imediat este doar paravanul, nu mobilul real al atacului la adresa intelectualilor. Băsescu vine şi pleacă. Partidele alternează la putere. Dar o societate fără repere este scopul subliminal al campaniei.
Demolatorii de elite vor ca argumentul să fie înlocuit de CAPS LOCK, iar dezbaterea publică să fie purtată cu “bă”, “mă” şi la un nivel timorant pentru partener. Dacă e nevoie de ceva poze cu stewardese, vor veni şi acestea! Să domine cine vorbeşte mai tare, cine scrie mai apăsat, cine are tupeu!
Ni se propune o lume în care, după ce Andrei Pleşu a scris astfel despre Valentin Stan, e firesc şi amuzant ca acesta să-i răspundă aşa.
Lumea lui Bă şi Bre!
Read more...
Atentie domnule Gadea, atentie !
Redau aici, desi a trecut ceva vreme, articolul lui Andrei Plesu din Adevarul despre Valentin Stan..
Si imi permit sa fac o mica paranteza: daca nu Plesu, Ungureanu, Cioroianu, Patapievici, Cartarescu, Liiceanu, daca nu ies ei mai des sa le arate romanilor ca nu tonomatele de la Antene si asa zisi analisti, a se citi Mircea Badea, Gadea, Ciutacu, Valentin Stan & Co, sunt valorile si liderii acestei tari, daca nu incearca ei sa readuca decenta in prim-planul societatii noastre, daca nu ei atunci cine ?!
E intr-adevar o mocirla, dar intelectualii si adevaratele valori, au datoria morala de a intra in aceasta mocirla si a ucide balaurul.. Altfel, generatiile de intelectuali care vin dupa ei, sunt condamnati la tacere si obscuritate, iar noi nu ramanem decat cu speranta ca macar trecerea timpului va matura mocirla. Am inchisa umila paranteza... :-)
Cu laptopul pe maidan
Andrei PlesuSpectacolul analizelor de politică externă livrat de dl Valentin Stan la emisiunile dlui Gâdea merită un premiu special pentru entertainment. Asistăm, de fapt, la o mică tragedie naţională, dar o tragedie drapată în hohote de rîs: rîde şi telespectatorul, rîde şi dl Gâdea, şi dumneata, şi eu, dar mai ales rîde dl. Valentin Stan, unul dintre cei mai fericiţi inşi din cîţi ştiu.Portretul lui e simplu: la antipodul lui Socrate, dl Stan, ştie că ştie: n-are dubii, n-are lacune, n-are ezitări. E informat, „se prinde” repede, umblă la dedesubturi sibilinice. Memorie nu trebuie să aibă. Are laptop. Dar pînă la urmă nu contează ce şi cît ştie. Fabulos e stilul, vocabularul, mizanplasu’. Dl Stan vorbeşte cam aşa: „Domnu’ Gâdea, băieţii de la Washington negociază cu rusul fără să ne spuie, iar noi suntem fraierii tîrgului. Da’ nici ruşii nu-s proşti. Fac mişto de Condy Rice cît cuprinde.
Nu e prima dată cînd americanii şi-o iau în freză de la ruşi. Dnu’ Gâdea, mă urmăriţi? Fiţi atent aici! Aţi văzut ce zic americanii de turci şi de Marea Neagră? N-aţi văzut! Păi să vă spun eu: zic pe dos decît ambasadorul nostru la Washington. Ăla nu-nţelege nimic. Îl îngînă pe Cioroianu. De ce? Fiindcă toţi sunt proşti. Proşti făcuţi grămadă! Mai avem unu’ pe-aici, un băiat, Băsescu, care în ultima clipă a schimbat macazul, l-o fi învăţat careva: bă, las-o mai moale, că altfel ai terminat-o cu băieţii. Păi cine conduce lumea dnu’ Gâdea? Aud? (Dl. Gâdea, luat repede, se bîlbîie, încearcă o glumiţă şi zice „Bush?”). Nu tăticu’. Putin! Ce zice el? Să le tragem cu turcii în mufă la români!
Pe americani, chestia asta îi lasă rece. Problema lor e că nu mai au levier la ruşi. Că altfel ştii cum le-ar cînta? (Dl Stan cîntă: Good bye, my love, good bye…), după care imită valurile mării şi se strîmbă de rîs. Dar hai să vedem ce zice viceconsilierul pentru apărare al lui Bush. Dnu’ Gâdea, eşti cu mine? (decalc după engleza trans-atlantică a dlui Stan: Are you with me?). Ia ascultaţi! (Urmează un zgomot de laptop. Dl Stan ascultă euforic ceva ce noi nu auzim. Rîde. Comentează: „Poftim? Cum? Ce-a zis?” adică: „Nu-i aşa că nu vă vine să credeţi, bă, boilor?!”).
După această avalanşă retorică, în care tehnologia de vîrf colaborează cu şmecheria de birt şi cu o volubilitate de şpiţer nevrotic, e musai să-ţi pui cîteva întrebări:
1. Cum reuşeşte dl Cristoiu să rămînă atît de serios şi deferent cînd monologhează dl Stan?
2. Cum de nu-şi dă seama dl Gâdea că, ales de dl Stan pe post de mînă moartă („Alo! Dnu’ Gâdea, mă urmăreşti?”), nu-i rămîne decît să facă figură de tăntălău?
3. Cum de nu-şi dă seama dl Stan că, vorbind aşa cum vorbeşte, ratează doi iepuri deodată? Pe cei care vorbesc ca el îi doare în cot de politica externă. Iar cei care se ocupă de politica externă nu vorbesc niciodată ca el şi nu-l pot urmări decît înmărmuriţi. Dl Valentin Stan face parte din categoria (destul de răspîndită) a acelora care nu se pot convinge de inteligenţa proprie decît tratîndu-i pe toţi ceilalţi drept imbecili. Va sfîrşi perorînd ghiduş, scuturat de orgasmul propriei competenţe, dinaintea unei mulţimi de umbre, cărora să le poată spună, din cînd în cînd: „Bă, prostănacilor, are you with me?”
Read more...
Intalnire Vacaroiu - Basescu
Administraţia Prezidenţială a păstrat secretă întrevederea dintre şeful statului şi preşedintele Senatului de joi seară, de la Palatul Cotroceni, pe tema Legii Curţii de Conturi.
Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, Valeriu Turcan, a făcut următoarea declaraţie pentru Cotidianul: ”Preşedintele României l-a primit pe preşedintele Senatului joia trecută.
În cadrul discuţiilor, a fost abordată situaţia legilor aflate în Parlament şi care ar putea veni la promulgare în perioada următoare. În ceea ce priveşte legea de modificare a legii Curţii de Conturi, şeful statului a remarcat existenţa unor posibile elemente de neconstituţionalitate în textul modificărilor aduse în Parlament”.
Indiferent de conţinutul discuţiilor de la Cotroceni, intenţia lui Nicolae Văcăroiu de a prelua conducerea Curţii de Conturi pare să-şi fi găsit rezolvarea în Parlament, unde Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis ieri ca numirea noii conduceri a Curţii de Conturi să fie trecută pe ordinea de zi a şedinţei comune de miercuri şi să se facă în baza vechii legi, având în vedere că cea nouă a fost contestată.
Liderii de grup ai partidelor parlamentare s-au întâlnit ieri seară pentru a negocia algoritmul prin care vor fi împărţite cele 18 mandate de la conturi. S-a stabilit ca PSD să numească 6 reprezentanţi, PNL-4, PD-L-3, PRM şi UDMR câte doi, iar minorităţile un reprezentant. Potrivit unor surse participante la negocieri, s-a stabilit ca PSD să deţină preşedinţia Curţii de Conturi, iar PNL vicepreşedinţia. Funcţia de preşedinte va fi ocupată de actualul preşedinte al Senatului, Nicolae Văcăroiu.
Curtea Constituţională va analiza mâine contestaţia de vineri a preşedintelui Traian Băsescu referitoare la modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi. Pe data de 2 iulie, preşedintele refuza să promulge această lege, pe care o trimitea spre reexaminare Legislativului.
Parlamentul a respins, însă, cererea preşedintelui. Un grup de 60 de parlamentari a contestat, la rându-i, la Curtea Constituţională, aceeaşi lege, dar Curtea a decis, acum două săptămâni, cu unanimitate de voturi, că actul normativ este constituţional. Read more...
Bancile isi storc clientii
Bancile isi storc clientii de bani prin marirea comisioanelor si dau vina pe criza financiara Desi este "criza mondiala", unele banci din Romania nu pierd bani, ci scot profituri bune, prin marirea comisioanelor la creditele in derulare. Numerosi romani care au obtinut un credit au fost instiintati de banci in ultimele zile ca, "urmare a crizei financiare internationale", comisioanele de administrare a contului de credit se vor majora cu 0,2-0,5% pe luna.
Majorarea comisioanelor bancare echivaleaza, practic, cu o scumpire din mers a creditului. De exemplu, la un credit de 20.000 de lei (circa 5.000 de euro), o rata de de 550 de lei se poate mari chiar si cu 150 de lei de la o luna la alta. Asadar, bancile isi scot parleala oricum, chiar si daca in Romania ar fi criza financiara (si nu este) sau sistemul bancar romanesc ar avea probleme cu banii lichizi (si nu are). Conducerea Bancii Nationale a Romaniei a declarat recent ca sistemul bancar romanesc - in intregul sau - este solid si ca exista resurse financiare suficiente pentru a acoperi cu asupra masura necesarul de bani. Mai mult, cele mai recente ratinguri acordate de catre agentiile internationale de rating Moody's, Standard Poor's sau Fitch situeaza bancile de top din Romania (printre care BCR, BRD - Societe Generale, Raiffeisen Bank etc.) in zona de risc real, dar scazut (Baa2, BBB>) sau risc aproape inexistent (A 3, A -), atat pe termen scurt, cat si in perspectiva, in special datorita soliditatii bancilor-mama (Erste Bank, Societe Generale etc.). Iar majorarea comisioanelor in aceasta perioada are ca scop marirea profiturilor bancilor-mama si ale subsidiarelor, pe spinarea debitorilor romani, si nu salvarea din vreo criza, reala sau inventata.
Şeful statului şi premierul au discutat ieri la Cotroceni despre salariile din agenţii şi regii.
Potrivit informaţiilor Cotidianul, întâlnirea a avut loc la solicitarea şefului statului. Ultima întrevedere între patru ochi Băsescu-Tăriceanu datează de mai bine de zece luni, în ianuarie anul curent, în momentul în care şeful statului a respins nominalizarea Noricăi Nicolai la Ministerul Justiţiei.
Cei doi se vor vedea şi mâine, şi poimâine la Bruxelles, destinaţie spre care vor călători împreună.
De asemenea, Băsescu şi Tăriceanu vor participa astăzi, la Palatul Cotroceni, la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Administraţia Prezidenţială a informat că se va discuta şi despre planul de înzestrare a armatei pe termen scurt şi mediu 2010-2015. CSAT se va opri şi asupra propunerilor de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pentru anul 2009, dar şi asupra Strategiei privind industria de apărare, stadiul îndeplinirii măsurilor pentru finalizarea procesului de redimensionare a structurilor centrale şi de conducere în Ministerul Apărării, până la 31.12.2008.
Se va discuta pe marginea măsurilor adoptate de către România în vederea aderării la spaţiul Schengen, a riscurilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale generate de ameninţările asimetrice, fapte conexe terorismului şi criminalitatea organizată, inclusiv cea transfrontalieră, precum şi pe marginea Raportului privind riscuri de natură teroristă la adresa securităţii naţionale generate de evoluţia situaţiei operative interne pe profil antiterorist. CSAT va dezbate şi Strategia privind protecţia informaţiilor clasificate în misiunile diplomatice ale României. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a propus la începutul acestei luni discutarea în CSAT a urmărilor votării în Parlament a legii creşterii salariilor pentru profesori.
sursa:cotidianul.ro
Se tavalesc de invidie
Prezent la Oradea, la lansarea candidaţilor liberali în cele 16 filiale ale Transilvaniei, premierul a vorbit pe un ton foarte optimist despre economia ţării. Tăriceanu a spus că România are o şansă reală ca în continuare să fie campionul creşterii economice în Europa, însă, există o singură condiţie - "să nu vină PSD-ul la putere, cu practicile cu care au guvernat ei România". Mai mult, premierul a precizat că ţările europene ne privesc cu admiraţie şi invidie economia.
"Toate ţările europene se uită cu admiraţie şi invidie la creşterea noastră economică", a spus preşedintele PNL, potrivit Agerpres. De asemenea, Tăriceanu a criticat promisiunile pe care social-democraţii le-au făcut până acum, spunând că aceste promisiuni "fără acoperire ale PSD-ului ar face ca, odată ajunşi la putere, tot avântul economic al României să se piardă". În schimb, preşedintele PNL a susţinut că liberalii "sunt singurii care au un program pentru viitor, o viziune sintetizată sub genericul "O Românie mândră şi prosperă"".
În final, premierul a vorbit despre angajamentele implinite de liberali în cei patru ani de guvernare: creşterea economică de 9%, salariile mărite ale profesorilor, cu 93% în ultimii 3 ani, pensiile dublate, investiţia de 6% din PIB în învăţământ, modernizarea agriculturii, care a dus în acest an la cea mai mare producţie agricolă de după 1990.
Călin Popescu Tăriceanu se află astăzi într-o vizită de lucru în Bihor. Tăriceanu şi-a petrecut prima parte a zilei în Beiuş, unde l-a prezentat într-un cadru oficial pe noul ministru al Educaţiei, Anton Anton, în cadrul unei deplasări la un liceu din localitate. De asemenea, premierul va participa la zilele oraşului Oradea.
Sursa: www.evz.ro
Incredibil!
Cum poti sa declari dupa meciul Romania-Franta, ca selectioner: "Gabi Mureşan a avut greşeli de plasament" cand s-a vazut din Franta ca cel mai bun jucator de pe teren a fost Gabi Muresan.
Fotbalistul CFR-ului, Gabi Mureşan, a fost printre cei mai buni "tricolori" ai partidei de aseară, deşi a bifat doar al doilea meci în tricoul echipei naţionale. Mureşan a primit nota 9 din partea Gazetei, după un meci în care a oprit multe acţiuni ale "cocoşilor".
"Gabi a evoluat bine destul de bine, însă a avut şi greşeli de plasament", a spus Piţurcă la finalul partidei cu Franţa. Are dreptate selecţionerul?
sursa: gsp.ro
Oricum, dupa meci toti oamenii din fotbal s-au declarat multumiti de rezultat. Desi realitatea e ca orice alta echipa ar fii fost in locul nostru , inclusiv Lituania, ar fii zdrobit Franta cu minim 3-0.
Am remarcat ca a aparut si o petitie online pt demiterea Lui Pitzi: http://www.petitieonline.ro/petitie-p08280049.html
Read more...
Pe cine alegem?
Ca sa stim pe cine votam, trebuie sa stim cine "cantindeaza" :-D
Cam astia ar fii:
Ii vom analiza in curand pe toate partile, si vom vedea care merita, daca merita!, si care nu. Care,cum,daca aduce ceva nou sau mai bun...
Program politic PNL
Sinteza Program Guvernare 2009-2012
ROMÂNIA – a VII-a putere economică a Europei
PRIORITATEA FUNDAMENTALĂ A PNLRomânia - a şaptea putere economică a Europei
�� România este a şaptea ţară ca mărime din Europa, a şaptea ţară ca număr de locuitori.
�� România va deveni a şaptea putere a Europei dacă vom continua politicile de dreapta.
�� Pentru a reuşi, trebuie să avem încredere în români. Trebuie să le permitem să îşi ia viaţa în propriile mâini. Guvernul trebuie să îi ajute, nu să le controleze viaţa.
România - mai puternică în Europa şi în lume
�� România poate şi trebuie să devină un jucător important în arena europeană şi în lume, o voce de care să se ţină seama.
�� Numai în acest mod, interesele legitime ale României vor fi auzite şi înţelese. Deja am făcut paşi importanţi în această direcţie. Faptul că am găzduit summit-ul NATO în acest an este o dovadă clară a faptului că România devine un actor cu greutate pe plan european şi mondial.
�� Vom continua pe acest drum. Vrem ca România să fie recunoscută ca locul în care liderii lumii vin şi dezbat problemele cele mai importante. Un stat care promovează libertatea şi democraţia.
ŞAPTE priorităţi pentru a ŞAPTEA ţară din Europa
1. Prosperitate individuală
2. Mediu de afaceri dinamic
3. Investiţii în educaţie şi sănătate
4. Infrastructura de transport
5. Siguranţa cetăţeanului şi continuarea reformelor în administraţia publică
6. Continuarea reformei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei
7. Protecţia mediului şi siguranţa energetică
• Creştere economică de 6-7% anual
PRIORITATEA I
Prosperitate individuală
Atragerea de investiţii este un factor cheie în creşterea economică, care asigură prosperitatea românilor. Mai multe investiţii înseamnă mai multe locuri de muncă, salarii mai mari, un trai decent pentru pensionari.
De aceea, guvernarea liberală are ca obiectiv menţinerea unui nivel de creştere economică ridicat, de 6-7% anual, fără a fi sporite deficitele interne si externe.
• PIB de peste 200 miliarde de euro în 2012
În anul 2007, guvernul liberal a reuşit să depăşească pragul de 100 de miliarde de euro al produsului intern brut.
Dacă vom continua măsurile economice liberale, nivelul PIB ar putea ajunge la peste 200 de miliarde de euro, în anul 2012.
• 10.000 de euro din PIB pentru fiecare român în anul 2012
În anul 2004, produsul intern brut pe locuitor era de numai 2.800 de euro.
În anul 2012, după opt ani de guvernare liberală, produsul intern brut pe locuitor ar putea ajunge la 10.000 de euro. Astfel, România ar face parte din categoria ţărilor mediu dezvoltate ale lumii.
Produsul intern brut pe locuitor, la nivelul puterii de cumpărare standard, urmează să reprezinte în 2012 cel puţin 60% din media UE – 27, comparativ cu circa 40% cât este în prezent.
Toate aceste evoluţii vor asigura condiţiile ca, în perspectivă, România să devină, conform mărimii şi potenţialului său, a şaptea putere economică a Europei.
• Cel puţin 500.000 de noi locuri de muncă mai bine plătite
Volumul investiţiilor şi nivelul ridicat al creşterii economice vor avea ca rezultat crearea de noi locuri de muncă, astfel încât numărul mediu de salariaţi să se majoreze cu cel puţin 500.000 de persoane.
• Salariul mediu brut peste 800 de euro în anul 2012
PNL îşi asumă ca obiectiv creşterea câştigului salarial mediu brut cu cel puţin 60%, astfel încât acesta să ajungă la peste 800 de euro în anul 2012.
Salariul minim brut va creşte într-un ritm superior salariului mediu brut, astfel încât, până în anul 2012, diferenţa dintre cele două să se reducă semnificativ.
PNL va promova o lege de salarizare unitară pentru personalul bugetar, având la bază performanţa individuală, corespunzătoare atribuţiilor şi complexităţii postului.
• Pensie medie de 350 de euro în anul 2012
Trebuie să îi răsplătim pe pensionari pentru ceea ce au oferit ei României. Îi răsplătim pentru munca lor, pentru contribuţia pe care şi-au adus-o la ceea ce este astăzi România.
Iată de ce, ne-am propus ca pensiile să crească în concordanţă cu majorarea salariilor. Vrem ca, în anul 2012, pensia medie să ajungă la peste 350 de euro.
PNL va continua reforma şi modernizarea sistemului de pensii, atât a celui public cât şi a celui privat.
Vom stabili o nouă modalitate de calcul a pensiilor, prin acordarea unui număr suplimentar de puncte unor anumite categorii de locuri de muncă (grupa I şi II).
• Investiţii de 100 de miliarde de euro
PNL îşi propune ca şi perioada 2009 - 2012 să fie una a investiţiilor susţinute.
Guvernarea liberală va continua politicile de consolidare a mediului competiţional, de încurajare a liberei iniţiative, de reducere şi simplificare a fiscalităţii.
Obiectivul politicilor liberale este atragerea unui volum investiţional de peste 100 de miliarde de euro.
PRIORITATEA A II-A
Mediu de afaceri dinamic
Acest obiectiv poate fi atins prin:
�� fondurile post-aderare (peste 20 de miliarde de euro),
�� investiţiile publice (peste 50 de miliarde de euro),
�� investiţiile în energie (peste 15 miliarde de euro),
�� investiţii străine (de cel puţin 30 de miliarde de euro).
La acestea se adaugă alte zeci de miliarde de euro de la companiile româneşti, prin programele lor de dezvoltare.
• Mediu economic favorabil competiţiei şi liberei iniţiative
Susţinerea întreprinzătorilor privaţi şi consolidarea liberei competiţii vor rămâne şi în continuare axul central al politicilor PNL privind mediul de afaceri.
Condiţia succesului în atragerea şi promovarea investiţiilor o constituie realizarea unui mediu economic prielnic, capabil să le susţină.
Tocmai de aceea, Partidul Naţional Liberal îşi asumă angajamentul să realizeze un program investiţional însoţit de o strategie care
să urmărească stabilitatea şi predictibilitatea mediului de afaceri.
(...)
PRIORITATEA A III-A
Investiţii în educaţie şi sănătate
• Un învăţământ la nivel european
Guvernul liberal a acordat, pentru prima oară în istoria post-decembristă, 6% din Produsul Intern Brut pentru educaţie.
Vom continua această politică deoarece PNL vrea să investească în viitorul României.
Am investit în modernizarea şcolilor, am acordat mai mulţi bani pentru cercetare şi am ridicat nivelul de salarizare al profesorilor. Toate acestea pentru un sistem de învăţământ la standarde europene, pentru atragerea celor mai inteligenţi şi mai bine pregătiţi tineri, pentru universităţi care să concureze cu cele mai bune din lume.
Vrem să-i convingem pe cei mai buni tineri români să rămână să studieze aici, în România.
În programul de guvernare al PNL se regăsesc obiective concrete pentru toate nivelele de educaţie, urmărindu-se reducerea discrepanţelor dintre sat şi oraş.
Astfel:
• vom construi cel puţin 1200 de grădiniţe,
• vom finaliza programul de reabilitare a infrastructurii învăţământului pre-universitar;
• vom construi în fiecare judeţ noi campusuri şcolare, destinate în principal elevilor de la sate şi micile oraşe, pentru a preîntâmpina abandonul şcolar;
• vom continua programul de modernizare a infrastructurii învăţământului superior, prin asigurarea dotărilor specifice şi spaţiilor de cazare;
• vom crea o agenţie de credite pentru studenţi care să ofere, cu prioritate, credite celor care au nevoie de sprijin;
• vom construi 600 de săli de sport şi 90 de bazine de înot;
• vom finaliza programul de dotare informatică a şcolilor.
• Un sistem de sănătate performant
Partidul Naţional Liberal pledează pentru asigurarea accesului echitabil al întregii populaţii la servicii de sănătate prin continuarea reformei în sistemul de sănătate.
Pentru următorii patru ani, PNL îşi propune:
• înfiinţarea a 32 de spitale de urgenţă noi: 8 regionale, 20 judeţene, 3 municipale, 4 orăşeneşti, 3 comunale;
• reabilitarea a 15 spitale judeţene de urgenţă;
• finalizarea a 10 spitale municipale şi orăşeneşti;
• dotarea cu aparatură de înaltă performanţă a tuturor unităţilor sanitare;
• consolidarea, repararea şi reabilitarea spitalelor publice;
• realizarea programului de infrastructură în asistenţa medicală primară – cabinete medicale multifuncţionale în mediul rural.
Realizarea acestor obiective presupune creşterea numărului de medici şi asistenţi medicali prin perfecţionarea învăţământului de profil, prin creşterea salariilor şi a calităţii locurilor de muncă.
(...)
PRIORITATEA A VII-A
Protejarea mediului înconjurător
şi politica energetică
• Protecţia mediului şi utilizarea durabilă a resurselor
Astăzi mediul poate părea o prioritate forţată, dar, în câţiva ani, România îşi va pune tot mai serios problema protecţiei mediului înconjurător.
Dacă în 2004, prioritatea românilor erau salariile şi pensiile, în 2012, prioritatea va fi un mediu mai curat şi mai sănătos.
Într-o Românie mai prosperă şi mai bogată, se impune tot mai pregnant nevoia unor politici de mediu. Un trai mai bun nu
înseamnă doar o condiţie materială mai prosperă, ci înseamnă şi un mediu înconjurător mai curat.
De aceea, am investit în campanii de împădurire, în înnoirea parcului auto, în amenajarea de parcuri, în proiecte de protejare a Deltei Dunării şi altor sanctuare naturale.
Vrem să îi facem pe români să înţeleagă că o ţară frumoasă înseamnă şi o ţară curată.
Mediul rămâne una dintre priorităţile PNL şi în următorii patru ani.
Politicile liberale în domeniul protecţiei mediului sunt:
• promovarea unor măsuri care să reducă impactul unor schimbări climatice;
• gestionarea integrată a deşeurilor, cu accent pe deşeurile menajere;
• reducerea riscurilor în cazul dezastrelor naturale;
• utilizarea resurselor energetice regenerabile.
PNL va susţine investiţiile masive pentru îmbunătăţirea calităţii mediului (ex. continuarea programului de creştere a suprafeţelor verzi în peste 100 de oraşe din România şi a proiectului pentru protejarea Deltei Dunării).
PNL va urmări alocarea unor fonduri pentru conformarea la mediu a instalaţiilor industriale şi energetice, pentru proiecte de reconstrucţie ecologică, biosecuritate şi managementul deşeurilor chimice.
• Siguranţa energetică
În următorii ani siguranţa energetică va căpăta o nouă greutate în contextul politicilor publice.
De aceea, PNL propune următoarele măsuri:
• demararea lucrărilor la unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă;
• finalizarea studiului de amplasament şi elaborarea studiului de fezabilitate pentru a doua centrală nucleară din România;
• demararea lucrărilor la centrala hidroelectrică cu acumulare-pompare Tarniţa-Lăpuşteşti;
• modernizarea termocentralelor şi a reţelelor de distribuţie a energiei termice;
• creşterea capacităţii de interconexiune cu reţelele electroenergetice ale ţărilor vecine;
• finalizarea proiectelor de interconectare transfrontalieră: proiectul Nabucco
(tranzitul gazelor naturale din zona Mării Caspice spre Europa de Vest prin România), interconectarea cu sistemul din Ungaria în zona Arad-Szeged, cu sistemul din Ucraina în zona Siret-Cernăuţi, cu sistemul din Bulgaria în zona Giurgiu-Ruse şi proiectul PEOP (conducta de transport ţiţei Constanţa-Trieste);
• creşterea capacităţii de depozitare a ţiţeiului şi a produselor petroliere, astfel încât să se atingă, în anul 2011, valoarea de 2,8 de milioane tone ţiţei;
• creşterea capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale.
Politicile liberale pot asigura românilor o viaţă mai bună
�� În 2004, când am propus cota unică de impozitare, am ştiut exact că aceasta este soluţia pentru dezvoltarea economiei în următorii patru ani.
�� Astăzi, în 2008, PNL rămâne singurul partid cu viziune pentru dezvoltarea României pentru următorii ani.
�� Politicile de stânga nu mai pot răspunde adecvat aspiraţiilor de dezvoltare ale românilor. Guvernările de stânga nu pot oferi ritmul de creştere economică de care are nevoie România.
�� România este a şaptea ţară europeană, din punct de vedere al populaţiei şi a teritoriului.
�� PNL va face din România a şaptea putere economică din Uniunea Europeană.
Intreg documentul la : http://www.pnl.ro Read more...
Program politic PSD
La PSD nu am gasit nu program politic actual, ci doar statutul oficial.
S T A T U T U L PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
- Bucureşti, 19 mai 2005 -
C A P I T O L U L I DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1
Denumirea partidului este Partidul Social Democrat -prescurtat P.S.D.
Articolul 2
Semnul electoral al Partidului Social Democrat constă în trei boboci de trandafir ce au la
baza tulpinilor înscrisă denumirea prescurtată a partidului - P.S.D., iar însemnul partidului
este mâna cu trandafir - însemnul Internaţionalei Socialiste.
Articolul 3
(1) Partidul Social Democrat este un partid modern, de centru stânga, un partid naţional, cu
vocaţie europeană, care promovează idealurile Revoluţiei Române din 1989, continuatorul
tradiţiei de peste 100 de ani a social – democraţiei, care militează pentru edificarea în
România a unui stat de drept, social si democrat.
(2) Partidul Social Democrat promovează doctrina social-democrată contemporană,
fundamentată pe principiile de libertate, dreptate socială, egalitate de şanse şi solidaritate.
(3) Partidul Social Democrat este un partid deschis care se adresează, prin întreaga sa
activitate politică, tuturor categoriilor sociale, cetăţenilor care consideră munca şi
creativitatea elementul fundamental al existenţei şi al formării personalităţii.
(4) Partidul Social Democrat acţionează pentru respectarea Constituţiei României şi a
legilor ţării, a formei republicane de guvernământ, pentru apărarea suveranităţii naţionale, a
independentei şi unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept.
(5) Partidul Social Democrat contribuie la libera exprimare a voinţei politice a cetăţenilor,
promovează respectarea principiilor democraţiei, pluralismului politic şi separaţiei puterilor
în stat, asigurarea unor raporturi corecte între individ, societatea civilă şi stat.
(6) Partidul Social Democrat stimulează competiţia internă pentru promovarea în structurile
de partid, administrative sau în Parlament, a acelor membri care au demonstrat o pregătire
profesională recunoscută şi o probitate morală necontestată. În acest scop se instituie
alegerile preliminare pentru desemnarea candidaţilor partidului la funcţia de deputat sau
senator.
Articolul 4
Partidul Social Democrat urmăreşte numai obiective politice în conformitate cu Statutul şi
Programul Politic ale partidului, astfel:
(1) promovează valorile şi interesele naţionale, principiile social-democraţiei moderne şi ale
consolidării statului de drept;
(2) susţine că proprietatea privată stă la baza economiei de piaţă, fiind expresia economică
a liberei iniţiative a cetăţeanului; consideră că proprietatea privată este un factor esenţial al
progresului economic general şi al bunăstării individuale; se pronunţă pentru
dimensionarea raţională, pe criterii de eficienţă, a proprietăţii publice şi private a statului;
(3) susţine restructurarea şi modernizarea economiei naţionale, procesul de privatizare,
pentru realizarea economiei sociale de piaţă, precum şi continuarea reformei în
administraţia publică centrală şi locală, subordonată slujirii intereselor cetăţenilor; militează
pentru promovarea descentralizării în economie şi administraţia publică şi pentru
concretizarea rolului statului ca forţă de echilibru în societate;
(4) elaborează şi susţine programe care să asigure înfăptuirea reformei economice şi
sociale, a echităţii sociale exprimate prin egalitatea şanselor pentru toţi cetăţenii ţării,
promovarea şi afirmarea valorilor umane;
(5) elaborează şi susţine programe concrete de protecţie socială a categoriilor defavorizate,
aplicând imperativul justiţiei sociale; promovează solidaritatea umană, spiritul comunitar de
întrajutorare, respectul persoanei şi al familiei, în vederea creşterii coeziunii sociale şi
refacerii relaţiilor fireşti între cetăţean şi stat;
(6) promovează dezvoltarea învăţământului, ştiinţei şi culturii, a bisericii şi tradiţiilor sale -
condiţii esenţiale ale progresului general al ţării şi ale spiritualităţii româneşti şi universale;
(7) recunoaşte şi susţine rolul femeii în familie şi în societate, egalitatea de şanse între
femei şi bărbaţi şi promovează accesul la reprezentare proporţională a femeilor în toate
funcţiile şi structurile politice.
(8) promovează programe şi acţiuni de formare şi afirmare a tineretului;
(9) militează pentru ocrotirea sănătăţii şi protecţia mediului ambiant;
4
(10) apără drepturile şi libertăţile omului; respectă dreptul la identitate culturală, lingvistică,
religioasă şi etnica al cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale; combate
extremismul de orice fel, manifestările de rasism, şovinism, separatism etnic sau teritorial;
(11) susţine strategia de integrare a României în structurile europene şi euroatlantice;
promovează politica externa a statului consacrată dezvoltării relaţiilor cu toate statele,
îndeosebi cu ţările vecine;
(12) aderă la valorile şi principiile promovate de Internaţionala Socialistă şi militează pentru
aplicarea acestora în viaţa social-politică românească; colaborează şi întreţine relaţii cu
partide sau organizaţii social-democrate sau de altă orientare politică democratică.
C A P I T O L U L II MEMBRII PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT DREPTURI ŞI ÎNDATORIRI
Articolul 5
(1) Poate deveni membru al Partidului Social Democrat, pe baza liberei adeziuni, orice
cetăţean român fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă, sex, avere sau origine socială
şi care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) a împlinit vârsta de 18 ani;
b) recunoaşte Statutul şi Programul Politic ale Partidului Social Democrat;
c) manifestă angajare şi spirit de dăruire pentru înfăptuirea scopurilor şi obiectivelor
partidului;
d) are o conduită profesională, morală şi politică corespunzătoare intereselor ţării şi
ale partidului;
e) are recomandare din partea unui membru al Partidului Social Democrat .
(2) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot deveni membri ai P.S.D.
şi pot constitui grupe de partid, cu respectarea legislaţiei statului pe teritoriul căruia se află.
Articolul 6
(1) Adeziunea, recomandarea, hotărârea de primire în partid, precum şi confirmarea
acesteia compun fişa de primire în partid; fişa de primire în partid se depune la organizaţia
locală în raza căreia solicitantul are domiciliul, reşedinţa sau zona unde îşi desfăşoară
activitatea. În cazul persoanelor prevăzute la Articolul 5, alin. (2), fişa de primire în partid se
depune la Consiliul Naţional, care ţine şi evidenţa acestora.
(2) Biroul organizaţiei locale va dezbate şi va aproba adeziunea care îndeplineşte condiţiile
cerute de statut, în prezenţa solicitantului, în termen de cel mult o lună.
(3) Calitatea de membru al P.S.D. se dobândeşte la data hotărârii Biroului organizaţiei
locale, confirmată în prezenţa solicitantului, de către Biroul organizaţiei de partid teritoriale.
(4) Hotărârea Biroului organizaţiei locale sau a Biroului organizaţiei teritoriale poate fi
contestată de cei interesaţi, în termen de 15 zile, la Comitetul Executiv al Consiliului
organizaţiei judeţene sau al municipiului Bucureşti, care se pronunţă prin decizie definitivă.
(5) Atestarea apartenenţei la Partidul Social Democrat se face pe baza carnetului de
membru al partidului, eliberat potrivit normelor stabilite de Comitetul Executiv Naţional al
P.S.D.
Articolul 7
Nu pot fi membri ai Partidului Social Democrat:
(1) persoanele care fac parte din alte partide sau alianţe politice din ţară sau din străinătate;
(2) persoanele compromise moral şi politic, inclusiv prin acţiuni abuzive în slujba dictaturii şi
totalitarismului;
(3) persoanele condamnate pentru acţiuni contrare Revoluţiei Române din Decembrie
1989; persoanele care au suferit condamnări pentru trădarea intereselor ţării, corupţie,
infracţiuni săvârşite cu violenţă şi alte fapte antisociale grave; persoanele care au dosare
penale în curs de cercetare pentru diferite infracţiuni pot fi primite în partid numai după
soluţionarea definitivă în justiţie a cazurilor respective;
(4) persoanele lipsite de drepturi electorale; persoanele cărora, în mod expres, prin lege, le
este interzisă asocierea politică;
(5) persoanele care se află în situaţiile de interdicţie prevăzute de legea partidelor politice;
(6) persoanele care au săvârşit grave abuzuri în funcţiile publice sau politice;
(7) persoanele care promovează violenţa, ideologia fascistă, anarhismul, rasismul,
şovinismul şi orice alte idei ori acţiuni extremiste sau contrare drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului;
(8) persoanele care fac parte din organizaţii apolitice care promovează obiective sau
programe contrare principiilor Partidului Social Democrat; persoanele care fac parte din
asociaţii sau organizaţii secrete din ţară sau de peste hotare.
Articolul 8
(1) Cetăţenii români care nu au calitatea de membri ai P.S.D., dar care recunosc şi sunt de
acord cu principiile şi programele partidului, pot activa ca simpatizanţi ai Partidului Social
Democrat.
(2) Evidenţa simpatizanţilor P.S.D. se ţine de către organizaţiile de partid pe lângă care
aceştia doresc să activeze.
Articolul 9
Membrii Partidului Social Democrat au următoarele drepturi:
(1) să-şi exprime liber opinia, în cadru organizat, cu privire la opţiunile politice ale partidului,
la activitatea organelor de conducere ale acestuia şi a reprezentanţilor partidului în
organele autorităţilor publice;
(2) să fie informaţi cu privire la activitatea organelor de conducere ale partidului, precum şi
a reprezentanţilor partidului în organele autorităţilor publice;
(3) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale partidului la diferite niveluri;
(4) să propună şi să fie propuşi candidaţi pe listele electorale ale partidului în condiţiile legii;
să fie recomandaţi pentru ocuparea unor funcţii în administraţia publică locală şi centrală;
(5) să participe la luarea hotărârilor în cadrul organizaţiilor Partidului Social Democrat
potrivit competenţelor stabilite în Statut;
(6) să fie consultaţi periodic, în problemele politice, economice, sociale sau organizatorice
fundamentale, iar opiniile majoritar exprimate să determine adoptarea deciziilor;
(7) să beneficieze de protecţia partidului şi a organelor sale de conducere faţă de atacurile
şi presiunile politice injuste, de orice fel;
(8) să participe la şedinţele în care se discută problemele legate de persoana şi activitatea
lor;
(9) să aibă iniţiativă legislativă în Parlamentul României sau în Consiliile locale şi judeţene
în condiţiile legii, precum şi iniţiativă politică, şi să ceară examinarea acestora în cadrul
organizaţiei din care fac parte;
(10) să se autosuspende din partid pentru îndeplinirea unor funcţii incompatibile cu
calitatea de membru, sau pentru alte cauze, cu încunoştiinţarea organizaţiei din care fac
parte; la expirarea perioadei de autosuspendare, în cazul revenirii în partid, acestora li se
poate recunoaşte continuitatea vechimii în partid;
(11) să demisioneze din partid în orice moment, cu efect imediat;
(12) să se adreseze forurilor de partid în orice probleme de interes public sau personal.
Articolul 10
Membrii Partidului Social Democrat au următoarele îndatoriri:
(1) să militeze pentru unitatea, indivizibilitatea, suveranitatea şi independenţa statului
naţional român, pentru ridicarea prestigiului României în lume;
(2) să cunoască şi să respecte Statutul şi Programul Politic al P.S.D.;
(3) să acţioneze pentru înfăptuirea obiectivelor din Programul Politic;
(4) să contribuie la formarea şi promovarea unui mod de lucru democratic, prin acceptarea
pluralismului de idei şi diversităţii opiniilor exprimate în mod liber, în cadrul organizat al
partidului, prin respectarea hotărârilor majorităţii şi a celor adoptate de organele ierarhic
superioare ale partidului şi să asigure aplicarea lor;
(5) să participe cu regularitate la adunările generale ale organizaţiei de partid şi la celelalte
activităţi organizate;
(6) să nu exprime în public, în numele partidului, păreri ce contravin orientărilor acestuia şi
să nu participe la manifestări cu astfel de caracter;
(7) să respecte disciplina de partid şi caracterul confidenţial al unor documente sau
informaţii de partid;
(8) să militeze pentru păstrarea şi întărirea unităţii partidului;
(9) să dovedească, în întreaga lor activitate, corectitudine şi moralitate, să nu aducă daune
imaginii şi prestigiului partidului;
(10) să acţioneze în vederea creşterii influenţei partidului în societate şi a atragerii de noi
membri în rândurile acestuia;
(11) să plătească cotizaţia de membru al partidului.
(...)
Articolul 21
(1) În cadrul organizaţiei locale se pot constitui grupe de membri de partid la nivel de bloc,
stradă sau grup de străzi, cartier, sat etc.
(2) Grupele de membri de partid îşi aleg câte un secretar şi un locţiitor pentru coordonarea
activităţii lor şi pentru legătura operativă cu biroul organizaţiei locale.
(3) Grupele de membri de partid asigură, la nivelul lor, mobilizarea membrilor de partid
pentru aplicarea hotărârilor organelor locale şi participarea la acţiuni iniţiate de acestea.
(4) Grupele de membri de partid se întrunesc, de regulă, trimestrial pentru a discuta
aspecte concrete ale activităţii şi pentru a hotărî asupra participării la diferite acţiuni.
Articolul 22
Organizaţiile locale cuprinse pe teritoriul unei unităţi administrativ - teritoriale formează o
organizaţie teritorială - comunală, orăşenească, municipală sau de sector, în cazul
municipiului Bucureşti.
Articolul 23
(1) Organizaţiile teritoriale au obligaţia să facă cunoscute principiile, valorile şi obiectivele
social - democraţiei, concretizate în Programul Politic al P.S.D.
(2) Organizaţiile teritoriale elaborează şi adoptă poziţii în legătură cu aspectele esenţiale
ale dezvoltării economice, sociale şi culturale ale localităţilor respective, ale modernizării
infrastructurii, ale celorlalte aspecte ale vieţii colectivităţilor respective.
(3) Organizaţiile teritoriale organizează reuniuni educative sau de informare pentru membrii
şi simpatizanţii lor, întâlniri politice cu cetăţenii.
(4) Organizaţiile teritoriale atrag noi membri, conduc competiţia electorală la nivel de
comună, oraş, municipiu sau sector, susţin acţiunile şi manifestările organizate de P.S.D.
pe plan judeţean şi naţional.
Articolul 24
(1) Forul de conducere al organizaţiilor teritoriale este adunarea generală, respectiv
conferinţa, care aleg ca organe de conducere biroul, respectiv consiliul.
(2) Conferinţa se constituie la organizaţiile teritoriale care au în componenţă două sau mai
multe organizaţii locale.
(3) La conferinţe participă delegaţi aleşi, prin vot deschis, în adunările generale ale
organizaţiilor locale şi, prin vot secret, la organizaţiile teritoriale pe baza normei de
reprezentare stabilită de biroul comunal sau orăşenesc, respectiv de consiliul municipal sau
de sector al municipiului Bucureşti.
(4) Adunările generale sau conferinţele comunale, orăşeneşti, municipale sau de sector se
întrunesc anual, iar pentru alegeri o dată la doi ani.
(5) La cererea biroului organizaţiei sau, după caz, a consiliului, ori la solicitarea a cel puţin
1/3 din numărul membrilor organizaţiei se pot convoca, în mod extraordinar, adunări
generale sau conferinţe.
Articolul 25
Adunarea generală sau conferinţa organizaţiei teritoriale are, după caz, următoarele
atribuţii principale:
(1) analizează activitatea desfăşurată de organizaţie de la adunarea generală sau
conferinţa precedentă şi aprobă programul de activitate pentru perioada viitoare;
(2) alege şi revocă preşedintele, vicepreşedinţii, trezorierul, secretarul şi ceilalţi membri ai
Biroului organizaţiei comunale sau orăşeneşti, ori, după caz, preşedintele şi ceilalţi membri
ai Consiliului organizaţiei municipale sau de sector a municipiului Bucureşti.
(3) alege prin vot secret delegaţii pentru Conferinţa judeţeană, respectiv a municipiului
Bucureşti, pe baza normei de reprezentare stabilite de consiliul organizaţiei judeţene sau al
organizaţiei municipiului Bucureşti; desemnează candidaţii pentru organele de conducere la
nivelul imediat superior;
(4) propune revocarea din funcţiile de conducere a membrilor de partid pe care i-a
recomandat pentru a fi aleşi;
(5) aprobă bugetul propriu de venituri şi cheltuieli şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
(6) adoptă alte hotărâri, în limita competenţelor sale, pentru înfăptuirea Programului Politic
al Partidului Social Democrat;
(7) aduce la îndeplinire hotărârile organelor de conducere ierarhic superioare ale P.S.D.
Articolul 26
(1) Biroul organizaţiei comunale sau orăşeneşti conduce activitatea organizaţiei respective
în perioada dintre adunările generale sau conferinţe.
(2) Biroul este ales pe bază de candidaturi individuale, pentru o perioadă de doi ani.
(3) Biroul organizaţiei comunale este alcătuit din: preşedinte, 1-4 vicepreşedinţi, secretar,
trezorier şi 5-14 membri.
(4) Biroul organizaţiei orăşeneşti este alcătuit din: preşedinte, 1-5 vicepreşedinţi, secretar,
trezorier şi 7-25 membri.
(5) Preşedintele organizaţiei comunale sau orăşeneşti este şi preşedintele Biroului
organizaţiei respective. Preşedintele organizaţiei comunale sau orăşeneşti conduce
activitatea Biroului, coordonează şi răspunde de activitatea organizaţiei pe baza hotărârilor
adunării generale sau conferinţei, a biroului organizaţiei şi a hotărârii organelor superioare
de partid şi reprezintă organizaţia pe plan local.
(6) Numărul membrilor birourilor organizaţiilor comunale şi orăşeneşti se stabileşte de către
Biroul Permanent Consiliului organizaţiei judeţene în funcţie de mărimea organizaţiei şi de
volumul activităţii acestora.
Articolul 27
Biroul organizaţiei comunale sau orăşeneşti are următoarele atribuţii:
(1) conduce, organizează şi îndrumează întreaga activitate de partid în intervalul dintre
adunările generale sau conferinţele organizaţiei comunale sau orăşeneşti; aprobă
programul de activitate trimestrial; asigură aplicarea hotărârilor organelor de partid ierarhic
superioare.
(2) organizează lunar întâlniri de lucru cu preşedinţii organizaţiilor locale de pe teritoriul
comunei sau oraşului respectiv;
(3) Organizează cercuri de studii şi dezbateri privind principalele domenii ale activităţii
partidului;
(4) ţine evidenţa membrilor de partid ai organizaţiilor comunale şi orăşeneşti şi comunică
organizaţiei judeţene datele necesare cu privire la evidenţa acestora, prin fişa tehnică de
evidenţă; asigură legătura cu simpatizanţii partidului; transmite organizaţiei judeţene, pentru
păstrare, fişele de primire în partid;
(5) verifică încasarea cotizaţiei şi se preocupă de obţinerea altor fonduri necesare activităţii
partidului, potrivit legii;
(6) administrează patrimoniul deţinut de organizaţia comunală sau orăşenească şi
răspunde de acesta;
(7) propune candidaţii partidului pentru funcţiile de primar, viceprimar şi consilieri locali;
(8) coordonează politic şi analizează activitatea primarilor, consilierilor locali şi a celorlalţi
reprezentanţi în conducerile serviciilor comunitare de la nivel de localitate, membri ai PSD;
(9) confirmă primirea în partid.
Articolul 28
1) Biroul organizaţiei comunale sau orăşeneşti se întruneşte lunar şi de câte ori este
nevoie, la convocarea preşedintelui sau din iniţiativa a cel puţin 1/3 din numărul membrilor
săi.
(2) La şedinţele biroului participă, fără drept de vot, primarii, viceprimarii şi consilierii locali,
membri ai partidului, în cazul în care nu fac parte din acesta.
Articolul 29
(1)La nivelul municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, organul de
conducere între două conferinţe este consiliul organizaţiei respective. Preşedintele
Consiliului este ales prin vot secret de către Conferinţă;
(2) Consiliul este ales pe o perioadă de doi ani şi este alcătuit din 35-97 membri.
Articolul 30
Consiliul organizaţiei municipale sau de sector al municipiului Bucureşti are următoarele
atribuţii principale:
(1) alege şi revocă vicepreşedinţii, secretarul, trezorierul şi ceilalţi membri ai Comitetului
Executiv ai consiliului respectiv.
(2) conduce, organizează şi îndrumează activitatea partidului în municipiu sau în sector, în
intervalul dintre Conferinţe;
(3) adoptă măsuri pentru aplicarea hotărârilor Conferinţei municipale sau de sector şi ale
organelor ierarhic superioare ale Partidului Social Democrat; aprobă programul de activitate
trimestrial;
(4) organizează cercuri de studii şi dezbateri privind principalele domenii ale activităţii ;
iniţiază diferite forme de activităţi pentru popularizarea poziţiilor P.S.D. în probleme de
interes general sau local; organizează, din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de
partid ierarhic superioare, sondaje de opinie, prelucrează rezultatele acestora şi le
transmite operativ organelor de conducere ale partidului competente să ia decizii;
(5) propune candidaţii partidului pentru funcţiile de primar, viceprimar, consilieri municipali
şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti;
(6) propune Comitetului Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene sau al Consiliului
organizaţiei municipiului Bucureşti, persoane care să fie înscrise în listele de candidaţi
pentru Consiliul Naţional al P.S.D. şi pentru alegerile parlamentare.
Articolul 31
(1) Consiliul organizaţiei municipale sau de sector al municipiului Bucureşti se întruneşte
trimestrial şi de câte ori este nevoie, la convocarea Comitetului Executiv al organizaţiei
respective sau la propunerea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
(2) La şedinţe pot participa, fără drept de vot, deputaţii, senatorii, primarul, viceprimarii şi
consilierii locali, membri ai partidului în cazul în care nu fac parte din consiliu.
Articolul 32
(1) Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei municipale sau de sector este compus din:
preşedinte, 3-7 vicepreşedinţi, secretar, trezorier şi 9-25 membri.
(2) Preşedintele organizaţiei municipale este şi preşedintele Consiliului municipal şi al
Comitetului Executiv al acestuia. Preşedintele organizaţiei municipale sau de sector din
municipiul Bucureşti coordonează şi răspunde de activitatea organizaţiei, conduce Consiliul
şi Comitetul Executiv al acestuia în temeiul hotărârilor Conferinţei organizaţiei municipale, a
hotărârilor Consiliului municipal şi a Comitetului Executiv al acestuia, reprezintă organizaţia
municipală sau de sector din municipiul Bucureşti, pe plan local şi judeţean, respectiv
municipiul Bucureşti.
(3) Vicepreşedinţii elaborează şi susţin programe politice în domeniile: economic, social,
cultural, tineret, femei şi îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite de Comitetul Executiv.
Secretarul coordonează activitatea organizatorică.
(4) Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei municipale sau de sector se întruneşte
lunar şi de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui sau la iniţiativa a cel puţin 1/3
din numărul membrilor săi.
(5) La şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului organizaţiei municipale pot participa, fără
drept de vot, deputaţii, senatorii, primarul, viceprimarii, consilierii municipali sau de sector,
membri ai partidului, în cazul în care nu fac parte din acesta.
Articolul 33
Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei municipale sau de sector are următoarele
atribuţii:
(1) coordonează activitatea curentă a organizaţiei municipale sau, după caz, a sectorului,
între şedinţele Consiliului organizaţiei municipale sau de sector al municipiului Bucureşti;
(2) elaborează programe şi proiecte de hotărâri pe care le supune aprobării Consiliului.
Hotărârile se comunică şi se execută prin Birourile organizaţiilor locale;
(3) urmăreşte aducerea la îndeplinire a programelor şi hotărârilor proprii, a celor adoptate
de Consiliul organizaţiei municipale sau de sector şi de către organele ierarhic superioare;
(4) organizează, de regulă lunar, întâlniri de lucru cu preşedinţii şi secretarii organizaţiilor
locale şi analizează modul de îndeplinire a hotărârilor adoptate;
(5) asigură legătura permanentă cu Comitetul Executiv al Consiliului judeţean sau al
municipiului Bucureşti al Partidului Social Democrat;
(6) organizează relaţiile cu publicul, acordă asistenţă pe diferite probleme cetăţeneşti;
18
(7) centralizează cotizaţiile şi urmăreşte modul de încasare a lor la nivelul organizaţiilor
locale; gestionează fondurile obţinute şi se preocupă de atragerea altor mijloace de
susţinere financiară pentru activitatea partidului, în conformitate cu prevederile legale;
gestionează patrimoniul organizaţiei respective;
(8) confirmă primirea în partid;
(9) ţine evidenţa membrilor de partid ai organizaţiei municipale sau de sector şi transmite
organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti datele necesare cu privire la evidenţa
acestora, prin fişa tehnică de evidenţă cât şi fişele de primire în partid pentru păstrare;
(10) administrează patrimoniul deţinut de organizaţia municipală sau de sector şi răspunde
de acesta;
(11) coordonează şi analizează periodic activitatea reprezentanţilor partidului în organele
administraţiei publice locale.
Secţiunea a 4-a
Organizaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti
Articolul 34
(1) Organizaţiile P.S.D. cuprinse pe teritoriul unui judeţ constituie organizaţia judeţeană , cu
sediul în municipiul - reşedinţă de judeţ.
(2) Organizaţiile sectoarelor municipiului Bucureşti constituie Organizaţia municipiului
Bucureşti a P.S.D.
Articolul 35
(1) Organizaţiile judeţene şi cea a municipiului Bucureşti ale P.S.D. organizează şi
coordonează activitatea de realizare, pe plan judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti, a
obiectivelor cuprinse în Programul Politic al partidului şi în hotărârile organelor de
conducere naţionale ale P.S.D.
(2) Organizaţiile judeţene şi cea a municipiului Bucureşti ale P.S.D. iau poziţie, pe baza
studiilor şi analizelor proprii, asupra problemelor ce formează obiectivul unor iniţiative şi
decizii ale autorităţilor administraţiei publice judeţene sau a municipiului Bucureşti.
(3) Organizaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti ale P.S.D. organizează şi conduc
confruntările electorale şi activitatea de propagandă a partidului în judeţe şi, respectiv, în
municipiul Bucureşti.
(4) Organizaţiile judeţene şi cea a municipiului Bucureşti ale P.S.D. dezvoltă contacte şi
raporturi de colaborare , pe baza unor convergenţe de interese, cu organizaţiile judeţene şi
ale municipiului Bucureşti ale altor partide.
19
Articolul 36
(1) Conferinţa organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti este organul de conducere
al organizaţiei respective.
(2) Conferinţa pentru alegeri a organizaţiei judeţene şi cea a municipiului Bucureşti au loc
din 2 în 2 ani.
(3) Consiliul judeţean sau al municipiului Bucureşti poate convoca Conferinţa extraordinară
a organizaţiei la propunerea Comitetului Executiv sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor
săi.
(4) Conferinţa organizaţiei judeţene se constituie din delegaţi aleşi, prin vot secret, de
organizaţiile teritoriale componente – comune, oraşe, municipii iar cea a organizaţiei
municipiului Bucureşti din delegaţi aleşi de conferinţele organizaţiilor sectoarelor acestuia,
pe baza normei de reprezentare stabilite de Consiliul organizaţiei judeţene sau, după caz,
al municipiului Bucureşti. Norma de reprezentare se va stabili în funcţie de numărul
membrilor de partid, de activitatea politică şi de rezultatele obţinute în alegeri de către
fiecare organizaţie de partid teritorială - comunală, orăşenească, municipală sau de
sector.
(5) Conferinţa extraordinară a organizaţiei judeţene se constituie din membrii consiliului
judeţean, membrii Comisiei Judeţene de Arbitraj şi Integritate Morală, membrii Comisiei
Judeţene de Control Financiar, preşedinţii organizaţiilor teritoriale, primarii, viceprimarii şi
consilierii judeţeni ai PSD, alte cadre de partid ale organizaţiilor de tineret şi de femei.
Conferinţa extraordinară a Organizaţiei municipiului Bucureşti se constituie din membrii
Consiliului Municipal, membrii Comisiei Municipale de Arbitraj şi Integritate Morală, membrii
Comisiei Municipale de Control Financiar, membrii comitetelor executive ale sectoarelor,
alte cadre de partid ale organizaţiilor de tineret şi femei.
Articolul 37
Conferinţa organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii
principale:
(1) analizează şi hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de Consiliul organizaţiei judeţene
sau a municipiului Bucureşti de la conferinţa precedentă şi aprobă programul pentru
activitatea viitoare;
(2) adoptă hotărâri pentru realizarea Programului Politic al P.S.D.;
(3) alege şi revocă preşedintele organizaţiei judeţene sau a organizaţiei municipiului
Bucureşti, precum şi membrii consiliului respectiv, potrivit numărului stabilit de Comitetul
Executiv Naţional al P.S.D.;
(4) alege, prin vot secret, Comisia de Arbitraj şi Integritate Morală şi Comisia de Control
Financiar.
(5) dezbate raportul Comisiei de Arbitraj şi Integritate Morală şi raportul Comisiei de Control
Financiar;
(6) alege, prin vot secret, delegaţii la Congres, potrivit normelor de reprezentare stabilite de
Comitetul Executiv Naţional al PSD;
(7) desemnează candidaţii pentru organele centrale ale partidului.
Articolul 38
(1) Consiliul organizaţiei judeţene şi consiliul organizaţiei municipiului Bucureşti sunt alese
o dată la 2 ani şi sunt alcătuite din:
- 85-181 membri, la judeţe
- 115-215 membri, la municipiul Bucureşti
(2) Preşedintele organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti este ales pentru un
mandat de 2 ani şi este şi preşedintele Consiliului şi al Comitetului Executiv al acestora.
Preşedintele organizaţiei judeţene sau al organizaţiei municipiului Bucureşti coordonează şi
răspunde de activitatea organizaţiei respective; conduce Consiliul judeţean sau al
municipiului Bucureşti şi Comitetul Executiv al acestora; reprezintă organizaţia judeţeană şi
a municipiului Bucureşti în relaţiile cu alte formaţiuni politice sau organizaţiile
neguvernamentale de la nivel judeţean.
(3) Consiliul organizaţiei judeţene şi al organizaţiei municipiului Bucureşti se întrunesc
semestrial şi de câte ori este nevoie , la convocarea Comitetului Executiv sau a cel puţin
1/3 din numărul membrilor acestora.
(4) În cadrul Consiliului organizaţiilor judeţene şi celui al municipiului Bucureşti se pot
organiza direcţii pe domenii de activitate în care sunt cuprinşi membrii acestora, precum şi
specialişti din domeniile respective, membri ai partidului şi simpatizanţi, corespunzător
departamentelor din cadrul Consiliului Naţional.
Articolul 39
Consiliul organizaţiei judeţene şi Consiliul organizaţiei municipiului Bucureşti au
următoarele atribuţii:
(1) alege şi revocă prim-vicepreşedintele sau, după caz, preşedintele executiv,
vicepreşedinţii, secretarul executiv, trezorierul şi ceilalţi membri ai Comitetului Executiv al
Consiliului respectiv; prim-vicepreşedintele, sau după caz, preşedintele executiv ţine locul
preşedintelui organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti, în lipsa acestuia;
organizează şi monitorizează reacţia rapidă la acţiunile autorităţilor judeţene şi locale;
coordonează direcţiile Consiliilor Judeţene şi asigură legătura cu Biroul de Coordonare al
departamentelor;
(2) conduce, organizează şi îndrumează activitatea de partid la nivelul judeţului, respectiv
al municipiului Bucureşti în intervalul dintre conferinţe;
(3) adoptă măsuri pentru aplicarea hotărârilor stabilite de conferinţele judeţene sau a
municipiului Bucureşti şi de organele centrale ale partidului;
(4) soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor luate de adunările generale sau de
conferinţele organizaţiilor teritoriale, precum şi de birourile acestora, care încalcă
prevederile Statutului P.S.D.;
(5) organizează alegerile preliminare pentru desemnarea candidaţilor proprii la alegerile
parlamentare potrivit hotărârii adoptate de Comitetul Executiv Naţional;
(6) propune Comitetului Executiv Naţional candidaturi pentru alegerile parlamentare pe
baza rezultatelor alegerilor preliminare, atunci când se organizează acestea, validează
candidaţii pentru Consiliul Judeţean administrativ sau pentru Consiliul General al
municipiului Bucureşti, consultând organizaţia din care aceştia fac parte;
(7) coordonează politic şi analizează activitatea reprezentanţilor Partidului Social Democrat
în Consiliul Judeţean administrativ sau în Consiliul General al municipiului Bucureşti şi
prefecturi; ascultă rapoarte prezentate de membri în Guvernul României, senatori şi
deputaţi, membri ai organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti.
(8) definitivează listele candidaţilor la alegerile locale, pe baza candidaturilor propuse de
Birourile organizaţiilor comunale, orăşeneşti, municipale sau de sector ale municipiului
Bucureşti;
(9) organizează sondaje de opinie, din proprie iniţiativă sau la cererea Comitetului Executiv
Naţional; prelucrează rezultatele acestora şi le transmite operativ organelor competente să
ia decizii ori care au solicitat efectuarea sondajului;
(10) sprijină apariţia şi difuzarea presei locale şi centrale de partid;
(11) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia bugetară.
Articolul 40
(1) Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene şi cel al municipiului Bucureşti
sunt alcătuite din:
a) preşedinte, prim-vicepreşedinte sau, după caz, preşedinte executiv;
5-12 vicepreşedinţi, secretar executiv, trezorier şi 17-42 membri, la judeţe;
b) preşedinte; prim-vicepreşedinte sau, după caz, preşedinte executiv;
7-14 vicepreşedinţi, preşedinţii organizaţiilor de sector, secretar executiv, trezorier
şi 25-45 membri, la municipiul Bucureşti.
(2) Vicepreşedinţii elaborează şi susţin programe în domeniile: politic, economic, social,
administraţia publică locală, relaţiile cu sindicatele, ONG şi societatea civilă, cultural,
integrare europeană, tineret şi femei; îndeplinesc şi alte atribuţii date de Comitetul Executiv.
Secretarul executiv coordonează activitatea organizatorică.
22
(3) Comitetul Executiv al Consiliului Organizaţiei municipiului Bucureşti poate desemna
5-7 secretari, iar cele de la organizaţiile judeţene, 4-6 secretari, care coordonează
activităţile din domeniile: analiză politică şi imagine; relaţii cu mass-media; resurse umane;
logistică şi resurse materiale; relaţii internaţionale şi alte domenii; secretarul executiv şi
secretarii desemnaţi alcătuiesc Secretariatul executiv al Consiliului judeţean, respectiv al
Consiliului municipiului Bucureşti, coordonat de Secretarul executiv.
(4) Comitetul Executiv se întruneşte o dată pe trimestru şi de câte ori este nevoie la
convocarea preşedintelui sau din iniţiativa a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
(5) La şedinţele Comitetului Executiv pot participa, fără drept de vot, deputaţii şi senatorii,
preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii judeţeni sau ai municipiului Bucureşti, membri ai
partidului, care nu fac parte din Comitetul Executiv.
Articolul 41
Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene şi cel al municipiului Bucureşti au
următoarele atribuţii principale:
(1) coordonează activitatea organizaţiei judeţene sau a organizaţiei municipiului Bucureşti
între şedinţele Consiliului;
(2) elaborează programe şi proiecte de hotărâri, pe care le supune aprobării Consiliului;
(3) stabileşte, după caz, numărul membrilor birourilor organizaţiilor comunale sau
orăşeneşti, numărul membrilor consiliilor organizaţiilor municipale sau de sector ale
municipiului Bucureşti în funcţie de numărul membrilor de partid, de activitatea politică şi
de rezultatele obţinute în alegeri;
(4) exercită controlul asupra modului în care organizaţiile comunale, orăşeneşti şi
municipale, respectiv de sector din municipiul Bucureşti, aduc la îndeplinire hotărârile şi
sarcinile ce le revin;
(5) asigură informarea operativă a organizaţiilor teritoriale-comunale, orăşeneşti,
municipale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
(6) asigură legătura permanentă cu Comitetul Executiv Naţional, precum şi îndeplinirea
hotărârilor stabilite de organele centrale ale partidului;
(7) administrează patrimoniul deţinut de organizaţie;
(8) aprobă statul de funcţii pentru personalul propriu salarizat şi, după caz, al organizaţiilor
teritoriale;
(9) asigură legătura cu organizaţiile teritoriale ale altor partide sau formaţiuni politice, cu
sindicatele şi patronatele, precum şi cu alte asociaţii;
23
(10) propune Comitetului Executiv Naţional candidaturi pentru funcţiile de prefect,
subprefect, preşedinte sau vicepreşedinte ai Consiliului Judeţean administrativ sau ai
municipiului Bucureşti;
(11) păstrează fişele de primire în partid şi ţine evidenţa membrilor organizaţiilor judeţene
şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, în baza de date electronică, nominal şi numeric, pe
organizaţii locale şi teritoriale; soluţionează contestaţiile formulate în legătură cu cererile de
primire în partid;
(12) transmite la Consiliul Naţional baza de date privind evidenţa membrilor, organizaţiilor şi
conducerii acestora.
Articolul 42
(1) La nivelul consiliilor organizaţiilor judeţene şi al municipiului Bucureşti se instituie Biroul
Permanent judeţean.
2) Biroul Permanent asigură coordonarea curentă a activităţii de partid între şedinţele
Comitetului Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene şi al municipiului Bucureşti;
pregăteşte documentele pentru întrunirile Comitetului Executiv şi aduce la îndeplinire
hotărârile acestuia.
(3) Biroul Permanent, la nivelul judeţelor, este alcătuit din: preşedinte, prim-vicepreşedinte
sau, după caz, preşedinte executiv, vicepreşedinţi, secretar executiv, trezorier,
preşedintele, sau după caz, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean administrativ – membri ai
PSD, preşedintele organizaţiei judeţene de tineret şi preşedintele organizaţiei judeţene de
femei, primarul municipiului reşedinţă de judeţ – membru al PSD.
(4) Biroul Permanent, la nivelul municipiului Bucureşti, este alcătuit din: preşedinte, primvicepreşedinte
sau, după caz, preşedinte executiv, vicepreşedinţii, preşedinţii consiliilor
organizaţiilor de sectoare, secretar executiv, trezorier, primarul general al Capitalei –
membru al PSD, liderul grupului PSD din Consiliul General al municipiului Bucureşti,
preşedintele organizaţiei municipale de tineret şi preşedintele organizaţiei municipale de
femei.
(5) Biroul Permanent se întruneşte de două ori pe lună şi de câte ori este nevoie.
(...)
Articolul 62
(1) Consiliul Naţional poate hotărî, la propunerea Biroului Permanent Naţional, organizarea
de forumuri, ligi, asociaţii, cluburi şi alte asemenea organisme pentru promovarea
strategiilor din Programul Politic al PSD.
(2) Activitatea forumurilor, ligilor, asociaţiilor, cluburilor etc. se organizează conform
prevederilor Regulamentelor de organizare şi funcţionare proprii, aprobate de Comitetul
Executiv Naţional.
(3) În cadrul PSD funcţionează: Forumul Naţional al Muncitorilor; Forumul Naţional al
Agricultorilor; Forumul Naţional al Ecologiştilor; Forumul Naţional al Oamenilor de ştiinţă,
cultură şi artă; Forumul Naţional al Pensionarilor, precum şi Forumul Naţional al
Automobiliştilor.
(4) În vederea elaborării de programe şi strategii ale PSD în domeniile vieţii de partid se pot
constitui consilii consultative pe probleme de: analiză politică, imagine şi relaţii cu massmedia;
organizare şi resurse umane.
(5) Consiliul Consultativ pentru Problemele Minorităţilor Naţionale al PSD desfăşoară
activităţi pentru identificarea problemelor specifice cu care se confruntă minorităţile
naţionale din România şi elaborează soluţii şi propuneri adecvate pentru rezolvarea lor.
(6) Activităţile prevăzute la aliniatele (1) – (5) sunt coordonate de preşedintele Consiliului
Naţional al PSD.
32
Secţiunea a 7-a
Comitetul Executiv Naţional
Articolul 63
(1) Comitetul Executiv Naţional al PSD este validat de Consiliul Naţional şi cuprinde un
număr de maximum 95 membri, format din: membrii Biroului Permanent Naţional,
preşedinţii organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, 2 preşedinţi ai organizaţiilor
sectoarelor municipiului Bucureşti, miniştri de stat şi liderul grupului ministerial, 4 preşedinţi
ai Consiliilor Judeţene administrative, 4 reprezentanţi ai primarilor de municipii,
4 reprezentanţi ai primarilor de oraşe, 4 reprezentanţi ai primarilor de comune.
(2) Comitetul Executiv Naţional al PSD se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este
nevoie.
(3) Comitetul Executiv Naţional al PSD analizează, dezbate şi hotărăşte asupra
problemelor fundamentale ale activităţii partidului privind: programul, strategia electorală,
alianţele politice şi electorale; Programul de guvernare, structura şi componenţa nominală a
Guvernului; Programul legislativ al Guvernului; comasarea prin absorbţie sau fuziunea cu
alte partide; înţelegerile de colaborare ale PSD cu patronatele şi confederaţiile sindicale;
strategia de selecţie, pregătire, formare şi promovare a resurselor umane ale partidului;
organizarea şi desfăşurarea alegerilor interne de partid.
(4) Şedinţele Comitetului Executiv Naţional sunt convocate de preşedintele partidului ori din
iniţiativa a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
(5) Şedinţa Comitetului Executiv Naţional este statutară în prezenţa a 2/3 din numărul
membrilor acestuia şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Articolul 64
Comitetul Executiv Naţional are următoarele atribuţii:
(1) coordonează întreaga activitate a partidului între şedinţele Consiliului Naţional;
(2) elaborează norme de aplicare a hotărârilor Congresului ori ale Consiliului Naţional,
precum şi proiecte de hotărâri;
(3) orientează activitatea grupurilor parlamentare;
(4) se pronunţă asupra propunerilor de dizolvare a Consiliilor sau a Biroului (Comitetului)
organizaţiilor teritoriale (municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, oraşe şi comune)
pentru încălcarea gravă a prevederilor Statutului şi stabileşte măsuri pentru organizarea de
noi alegeri în localitatea respectivă;
(5) asigură informarea operativă a organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti cu
privire la activitatea curentă a partidului;
33
(6) informează Consiliul Naţional în legătură cu activitatea desfăşurată între şedinţele
acestuia;
(7) negociază alianţe politice, precum şi comasarea prin fuziune sau absorbţie cu alte
partide politice sau formaţiuni politice ori alte forme de asociere;
(8) administrează patrimoniul partidului;
(9) înfiinţează şi coordonează organe de lucru în problemele de doctrină, program şi
strategii electorale;
(10) înfiinţează şi coordonează grupuri de analiză a situaţiei politice, economice şi sociale,
interne şi internaţionale;
(11) organizează alegerile preliminare de partid pentru desemnarea candidaţilor proprii la
alegerile parlamentare, pe baza Regulamentului aprobat de Consiliul Naţional;
(12) conduce operativ campaniile electorale ale P.S.D. pentru alegerile prezidenţiale,
parlamentare şi locale, precum şi participarea cetăţenilor la referendumuri;
(13) iniţiază şi realizează relaţiile P.S.D. pe plan intern şi internaţional cu alte partide şi
organizaţii politice sau apolitice, precum şi cu sindicatele şi patronatele;
(14) îndrumează şi controlează activitatea Consiliilor organizaţiilor judeţene şi al
municipiului Bucureşti;
(15) organizează periodic întâlniri cu preşedinţii Consiliilor organizaţiilor judeţene şi al
municipiului Bucureşti;
(16) înfiinţează şi coordonează publicaţiile centrale ale P.S.D.;
(17) validează rezultatul alegerilor preliminare pentru desemnarea candidaţilor partidului la
alegerile parlamentare. Confirmă listele finale de candidaţi ai Partidului Social Democrat
pentru cele două Camere ale Parlamentului pentru fiecare judeţ, în ordinea descrescătoare
a numărului de voturi obţinute de aceştia. Lista de candidaţi stabilită la alegerile preliminare
pentru cele două Camere ale Parlamentului poate fi completată de către Comitetul Executiv
Naţional cu candidaţi propuşi la nivel central, cu consultarea organizaţiilor judeţene şi a
municipiului Bucureşti;
(18) confirmă propunerile de candidaţi pentru organele administraţiei publice locale în
funcţiile de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Consiliilor judeţene administrative, de primari ai
municipiilor şi sectoarelor, de primar general al municipiului Bucureşti, precum şi în funcţiile
de prefect şi subprefect;
(19) confirmă conducerile grupurilor parlamentare, candidaţii P.S.D. pentru Birourile
Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor şi pentru conducerea Comisiilor
Permanente ale acestora;
(20) coordonează activitatea tuturor organismelor înfiinţate prin hotărâri ale Congresului
sau ale Consiliului Naţional, cu excepţia Comisiei Naţionale de Control Financiar şi a
Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală;
(21) coordonează activitatea Organizaţiei de Tineret şi a Organizaţiei de Femei;
(22) adoptă Regulamentele de organizare şi funcţionare ale organismelor partidului;
(23) verifică respectarea prevederilor Statutului privind desfăşurarea Conferinţelor judeţene
şi a municipiului Bucureşti; stabileşte norme privind numărul şi structura consiliilor şi
birourilor organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti; validează lucrările şi hotărârile
acestora;
(24) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de Statut.
Articolul 65
În cazul în care una din funcţiile în cadrul Comitetului Executiv Naţional devine vacantă,
aceasta se ocupă la prima şedinţă a Consiliului Naţional.
(...)
Articolul 99
(1) Pe listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat pot fi propuse atât
personalităţi din circumscripţiile electorale, cât şi personalităţi de la nivel central.
(2) Propunerile de candidaţi de la nivel central nu pot depăşi 1/3 din numărul total de
mandate stabilit prin lege pentru fiecare circumscripţie electorală.
Articolul 100
La Conferinţele organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi la Congresul
partidului, participă, ca invitaţi, deputaţi, senatori, demnitari de stat, primari, viceprimari şi
consilieri locali, care nu au fost aleşi ca delegaţi la aceste Conferinţe.
Articolul 101
Partidul Social Democrat îşi poate înceta activitatea conform prevederilor legale prin :
a) autodizolvare;
b) dizolvare pe cale judecătorească ori prin hotărâre a Curţii Constituţionale;
c) inactivitate constatată de Tribunalul Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.
Articolul 102
(1) P.S.D. sprijină activitatea asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale în demersurile
acestora de susţinere a intereselor majore ale categoriilor de cetăţeni pe care le reprezintă.
(2) P.S.D. iniţiază periodic consultări cu asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale în
probleme specifice.
(3) Organele executive ale partidului la nivel central sau local pot constitui asociaţii sau
fundaţii pentru realizarea obiectivelor partidului, cu respectarea dispoziţiilor legale în
vigoare
Articolul 103
Partidul Social Democrat este persoană juridică de drept public şi are sediul central în
municipiul Bucureşti, Şoseaua Kiseleff nr. 10, sectorul 1.
Articolul 104
Modelul drapelului şi imnul Partidului Social Democrat se stabilesc de Consiliul Naţional al
P.S.D.
Articolul 105
Iniţiativa modificării Statutului şi Programului Politic ale P.S.D. aparţine Consiliului Naţional
al Partidului Social Democrat sau unui număr de cel puţin 15 Consilii ale organizaţiilor
judeţene ale P.S.D.
Intrgul document : http://www.psd.ro/PDF/Statut_PSD_2005.pdf
Subscribe to:
Posts (Atom)
