Program politic PSD

La PSD nu am gasit nu program politic actual, ci doar statutul oficial.

S T A T U T U L PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT
- Bucureşti, 19 mai 2005 -

C A P I T O L U L I DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1
Denumirea partidului este Partidul Social Democrat -prescurtat P.S.D.
Articolul 2
Semnul electoral al Partidului Social Democrat constă în trei boboci de trandafir ce au la
baza tulpinilor înscrisă denumirea prescurtată a partidului - P.S.D., iar însemnul partidului
este mâna cu trandafir - însemnul Internaţionalei Socialiste.
Articolul 3
(1) Partidul Social Democrat este un partid modern, de centru stânga, un partid naţional, cu
vocaţie europeană, care promovează idealurile Revoluţiei Române din 1989, continuatorul
tradiţiei de peste 100 de ani a social – democraţiei, care militează pentru edificarea în
România a unui stat de drept, social si democrat.
(2) Partidul Social Democrat promovează doctrina social-democrată contemporană,
fundamentată pe principiile de libertate, dreptate socială, egalitate de şanse şi solidaritate.
(3) Partidul Social Democrat este un partid deschis care se adresează, prin întreaga sa
activitate politică, tuturor categoriilor sociale, cetăţenilor care consideră munca şi
creativitatea elementul fundamental al existenţei şi al formării personalităţii.
(4) Partidul Social Democrat acţionează pentru respectarea Constituţiei României şi a
legilor ţării, a formei republicane de guvernământ, pentru apărarea suveranităţii naţionale, a
independentei şi unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept.
(5) Partidul Social Democrat contribuie la libera exprimare a voinţei politice a cetăţenilor,
promovează respectarea principiilor democraţiei, pluralismului politic şi separaţiei puterilor
în stat, asigurarea unor raporturi corecte între individ, societatea civilă şi stat.
(6) Partidul Social Democrat stimulează competiţia internă pentru promovarea în structurile
de partid, administrative sau în Parlament, a acelor membri care au demonstrat o pregătire
profesională recunoscută şi o probitate morală necontestată. În acest scop se instituie
alegerile preliminare pentru desemnarea candidaţilor partidului la funcţia de deputat sau
senator.
Articolul 4
Partidul Social Democrat urmăreşte numai obiective politice în conformitate cu Statutul şi
Programul Politic ale partidului, astfel:
(1) promovează valorile şi interesele naţionale, principiile social-democraţiei moderne şi ale
consolidării statului de drept;
(2) susţine că proprietatea privată stă la baza economiei de piaţă, fiind expresia economică
a liberei iniţiative a cetăţeanului; consideră că proprietatea privată este un factor esenţial al
progresului economic general şi al bunăstării individuale; se pronunţă pentru
dimensionarea raţională, pe criterii de eficienţă, a proprietăţii publice şi private a statului;
(3) susţine restructurarea şi modernizarea economiei naţionale, procesul de privatizare,
pentru realizarea economiei sociale de piaţă, precum şi continuarea reformei în
administraţia publică centrală şi locală, subordonată slujirii intereselor cetăţenilor; militează
pentru promovarea descentralizării în economie şi administraţia publică şi pentru
concretizarea rolului statului ca forţă de echilibru în societate;
(4) elaborează şi susţine programe care să asigure înfăptuirea reformei economice şi
sociale, a echităţii sociale exprimate prin egalitatea şanselor pentru toţi cetăţenii ţării,
promovarea şi afirmarea valorilor umane;
(5) elaborează şi susţine programe concrete de protecţie socială a categoriilor defavorizate,
aplicând imperativul justiţiei sociale; promovează solidaritatea umană, spiritul comunitar de
întrajutorare, respectul persoanei şi al familiei, în vederea creşterii coeziunii sociale şi
refacerii relaţiilor fireşti între cetăţean şi stat;
(6) promovează dezvoltarea învăţământului, ştiinţei şi culturii, a bisericii şi tradiţiilor sale -
condiţii esenţiale ale progresului general al ţării şi ale spiritualităţii româneşti şi universale;
(7) recunoaşte şi susţine rolul femeii în familie şi în societate, egalitatea de şanse între
femei şi bărbaţi şi promovează accesul la reprezentare proporţională a femeilor în toate
funcţiile şi structurile politice.
(8) promovează programe şi acţiuni de formare şi afirmare a tineretului;
(9) militează pentru ocrotirea sănătăţii şi protecţia mediului ambiant;
4
(10) apără drepturile şi libertăţile omului; respectă dreptul la identitate culturală, lingvistică,
religioasă şi etnica al cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale; combate
extremismul de orice fel, manifestările de rasism, şovinism, separatism etnic sau teritorial;
(11) susţine strategia de integrare a României în structurile europene şi euroatlantice;
promovează politica externa a statului consacrată dezvoltării relaţiilor cu toate statele,
îndeosebi cu ţările vecine;
(12) aderă la valorile şi principiile promovate de Internaţionala Socialistă şi militează pentru
aplicarea acestora în viaţa social-politică românească; colaborează şi întreţine relaţii cu
partide sau organizaţii social-democrate sau de altă orientare politică democratică.
C A P I T O L U L II MEMBRII PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT DREPTURI ŞI ÎNDATORIRI
Articolul 5
(1) Poate deveni membru al Partidului Social Democrat, pe baza liberei adeziuni, orice
cetăţean român fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă, sex, avere sau origine socială
şi care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) a împlinit vârsta de 18 ani;
b) recunoaşte Statutul şi Programul Politic ale Partidului Social Democrat;
c) manifestă angajare şi spirit de dăruire pentru înfăptuirea scopurilor şi obiectivelor
partidului;
d) are o conduită profesională, morală şi politică corespunzătoare intereselor ţării şi
ale partidului;
e) are recomandare din partea unui membru al Partidului Social Democrat .
(2) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot deveni membri ai P.S.D.
şi pot constitui grupe de partid, cu respectarea legislaţiei statului pe teritoriul căruia se află.
Articolul 6
(1) Adeziunea, recomandarea, hotărârea de primire în partid, precum şi confirmarea
acesteia compun fişa de primire în partid; fişa de primire în partid se depune la organizaţia
locală în raza căreia solicitantul are domiciliul, reşedinţa sau zona unde îşi desfăşoară
activitatea. În cazul persoanelor prevăzute la Articolul 5, alin. (2), fişa de primire în partid se
depune la Consiliul Naţional, care ţine şi evidenţa acestora.
(2) Biroul organizaţiei locale va dezbate şi va aproba adeziunea care îndeplineşte condiţiile
cerute de statut, în prezenţa solicitantului, în termen de cel mult o lună.
(3) Calitatea de membru al P.S.D. se dobândeşte la data hotărârii Biroului organizaţiei
locale, confirmată în prezenţa solicitantului, de către Biroul organizaţiei de partid teritoriale.
(4) Hotărârea Biroului organizaţiei locale sau a Biroului organizaţiei teritoriale poate fi
contestată de cei interesaţi, în termen de 15 zile, la Comitetul Executiv al Consiliului
organizaţiei judeţene sau al municipiului Bucureşti, care se pronunţă prin decizie definitivă.
(5) Atestarea apartenenţei la Partidul Social Democrat se face pe baza carnetului de
membru al partidului, eliberat potrivit normelor stabilite de Comitetul Executiv Naţional al
P.S.D.
Articolul 7
Nu pot fi membri ai Partidului Social Democrat:
(1) persoanele care fac parte din alte partide sau alianţe politice din ţară sau din străinătate;
(2) persoanele compromise moral şi politic, inclusiv prin acţiuni abuzive în slujba dictaturii şi
totalitarismului;
(3) persoanele condamnate pentru acţiuni contrare Revoluţiei Române din Decembrie
1989; persoanele care au suferit condamnări pentru trădarea intereselor ţării, corupţie,
infracţiuni săvârşite cu violenţă şi alte fapte antisociale grave; persoanele care au dosare
penale în curs de cercetare pentru diferite infracţiuni pot fi primite în partid numai după
soluţionarea definitivă în justiţie a cazurilor respective;
(4) persoanele lipsite de drepturi electorale; persoanele cărora, în mod expres, prin lege, le
este interzisă asocierea politică;
(5) persoanele care se află în situaţiile de interdicţie prevăzute de legea partidelor politice;
(6) persoanele care au săvârşit grave abuzuri în funcţiile publice sau politice;
(7) persoanele care promovează violenţa, ideologia fascistă, anarhismul, rasismul,
şovinismul şi orice alte idei ori acţiuni extremiste sau contrare drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului;
(8) persoanele care fac parte din organizaţii apolitice care promovează obiective sau
programe contrare principiilor Partidului Social Democrat; persoanele care fac parte din
asociaţii sau organizaţii secrete din ţară sau de peste hotare.
Articolul 8
(1) Cetăţenii români care nu au calitatea de membri ai P.S.D., dar care recunosc şi sunt de
acord cu principiile şi programele partidului, pot activa ca simpatizanţi ai Partidului Social
Democrat.
(2) Evidenţa simpatizanţilor P.S.D. se ţine de către organizaţiile de partid pe lângă care
aceştia doresc să activeze.
Articolul 9
Membrii Partidului Social Democrat au următoarele drepturi:
(1) să-şi exprime liber opinia, în cadru organizat, cu privire la opţiunile politice ale partidului,
la activitatea organelor de conducere ale acestuia şi a reprezentanţilor partidului în
organele autorităţilor publice;
(2) să fie informaţi cu privire la activitatea organelor de conducere ale partidului, precum şi
a reprezentanţilor partidului în organele autorităţilor publice;
(3) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale partidului la diferite niveluri;
(4) să propună şi să fie propuşi candidaţi pe listele electorale ale partidului în condiţiile legii;
să fie recomandaţi pentru ocuparea unor funcţii în administraţia publică locală şi centrală;
(5) să participe la luarea hotărârilor în cadrul organizaţiilor Partidului Social Democrat
potrivit competenţelor stabilite în Statut;
(6) să fie consultaţi periodic, în problemele politice, economice, sociale sau organizatorice
fundamentale, iar opiniile majoritar exprimate să determine adoptarea deciziilor;
(7) să beneficieze de protecţia partidului şi a organelor sale de conducere faţă de atacurile
şi presiunile politice injuste, de orice fel;
(8) să participe la şedinţele în care se discută problemele legate de persoana şi activitatea
lor;
(9) să aibă iniţiativă legislativă în Parlamentul României sau în Consiliile locale şi judeţene
în condiţiile legii, precum şi iniţiativă politică, şi să ceară examinarea acestora în cadrul
organizaţiei din care fac parte;
(10) să se autosuspende din partid pentru îndeplinirea unor funcţii incompatibile cu
calitatea de membru, sau pentru alte cauze, cu încunoştiinţarea organizaţiei din care fac
parte; la expirarea perioadei de autosuspendare, în cazul revenirii în partid, acestora li se
poate recunoaşte continuitatea vechimii în partid;
(11) să demisioneze din partid în orice moment, cu efect imediat;
(12) să se adreseze forurilor de partid în orice probleme de interes public sau personal.
Articolul 10
Membrii Partidului Social Democrat au următoarele îndatoriri:
(1) să militeze pentru unitatea, indivizibilitatea, suveranitatea şi independenţa statului
naţional român, pentru ridicarea prestigiului României în lume;
(2) să cunoască şi să respecte Statutul şi Programul Politic al P.S.D.;
(3) să acţioneze pentru înfăptuirea obiectivelor din Programul Politic;
(4) să contribuie la formarea şi promovarea unui mod de lucru democratic, prin acceptarea
pluralismului de idei şi diversităţii opiniilor exprimate în mod liber, în cadrul organizat al
partidului, prin respectarea hotărârilor majorităţii şi a celor adoptate de organele ierarhic
superioare ale partidului şi să asigure aplicarea lor;
(5) să participe cu regularitate la adunările generale ale organizaţiei de partid şi la celelalte
activităţi organizate;
(6) să nu exprime în public, în numele partidului, păreri ce contravin orientărilor acestuia şi
să nu participe la manifestări cu astfel de caracter;
(7) să respecte disciplina de partid şi caracterul confidenţial al unor documente sau
informaţii de partid;
(8) să militeze pentru păstrarea şi întărirea unităţii partidului;
(9) să dovedească, în întreaga lor activitate, corectitudine şi moralitate, să nu aducă daune
imaginii şi prestigiului partidului;
(10) să acţioneze în vederea creşterii influenţei partidului în societate şi a atragerii de noi
membri în rândurile acestuia;
(11) să plătească cotizaţia de membru al partidului.
(...)
Articolul 21
(1) În cadrul organizaţiei locale se pot constitui grupe de membri de partid la nivel de bloc,
stradă sau grup de străzi, cartier, sat etc.
(2) Grupele de membri de partid îşi aleg câte un secretar şi un locţiitor pentru coordonarea
activităţii lor şi pentru legătura operativă cu biroul organizaţiei locale.
(3) Grupele de membri de partid asigură, la nivelul lor, mobilizarea membrilor de partid
pentru aplicarea hotărârilor organelor locale şi participarea la acţiuni iniţiate de acestea.
(4) Grupele de membri de partid se întrunesc, de regulă, trimestrial pentru a discuta
aspecte concrete ale activităţii şi pentru a hotărî asupra participării la diferite acţiuni.
Articolul 22
Organizaţiile locale cuprinse pe teritoriul unei unităţi administrativ - teritoriale formează o
organizaţie teritorială - comunală, orăşenească, municipală sau de sector, în cazul
municipiului Bucureşti.
Articolul 23
(1) Organizaţiile teritoriale au obligaţia să facă cunoscute principiile, valorile şi obiectivele
social - democraţiei, concretizate în Programul Politic al P.S.D.
(2) Organizaţiile teritoriale elaborează şi adoptă poziţii în legătură cu aspectele esenţiale
ale dezvoltării economice, sociale şi culturale ale localităţilor respective, ale modernizării
infrastructurii, ale celorlalte aspecte ale vieţii colectivităţilor respective.
(3) Organizaţiile teritoriale organizează reuniuni educative sau de informare pentru membrii
şi simpatizanţii lor, întâlniri politice cu cetăţenii.
(4) Organizaţiile teritoriale atrag noi membri, conduc competiţia electorală la nivel de
comună, oraş, municipiu sau sector, susţin acţiunile şi manifestările organizate de P.S.D.
pe plan judeţean şi naţional.
Articolul 24
(1) Forul de conducere al organizaţiilor teritoriale este adunarea generală, respectiv
conferinţa, care aleg ca organe de conducere biroul, respectiv consiliul.
(2) Conferinţa se constituie la organizaţiile teritoriale care au în componenţă două sau mai
multe organizaţii locale.
(3) La conferinţe participă delegaţi aleşi, prin vot deschis, în adunările generale ale
organizaţiilor locale şi, prin vot secret, la organizaţiile teritoriale pe baza normei de
reprezentare stabilită de biroul comunal sau orăşenesc, respectiv de consiliul municipal sau
de sector al municipiului Bucureşti.
(4) Adunările generale sau conferinţele comunale, orăşeneşti, municipale sau de sector se
întrunesc anual, iar pentru alegeri o dată la doi ani.
(5) La cererea biroului organizaţiei sau, după caz, a consiliului, ori la solicitarea a cel puţin
1/3 din numărul membrilor organizaţiei se pot convoca, în mod extraordinar, adunări
generale sau conferinţe.
Articolul 25
Adunarea generală sau conferinţa organizaţiei teritoriale are, după caz, următoarele
atribuţii principale:
(1) analizează activitatea desfăşurată de organizaţie de la adunarea generală sau
conferinţa precedentă şi aprobă programul de activitate pentru perioada viitoare;
(2) alege şi revocă preşedintele, vicepreşedinţii, trezorierul, secretarul şi ceilalţi membri ai
Biroului organizaţiei comunale sau orăşeneşti, ori, după caz, preşedintele şi ceilalţi membri
ai Consiliului organizaţiei municipale sau de sector a municipiului Bucureşti.
(3) alege prin vot secret delegaţii pentru Conferinţa judeţeană, respectiv a municipiului
Bucureşti, pe baza normei de reprezentare stabilite de consiliul organizaţiei judeţene sau al
organizaţiei municipiului Bucureşti; desemnează candidaţii pentru organele de conducere la
nivelul imediat superior;
(4) propune revocarea din funcţiile de conducere a membrilor de partid pe care i-a
recomandat pentru a fi aleşi;
(5) aprobă bugetul propriu de venituri şi cheltuieli şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
(6) adoptă alte hotărâri, în limita competenţelor sale, pentru înfăptuirea Programului Politic
al Partidului Social Democrat;
(7) aduce la îndeplinire hotărârile organelor de conducere ierarhic superioare ale P.S.D.
Articolul 26
(1) Biroul organizaţiei comunale sau orăşeneşti conduce activitatea organizaţiei respective
în perioada dintre adunările generale sau conferinţe.
(2) Biroul este ales pe bază de candidaturi individuale, pentru o perioadă de doi ani.
(3) Biroul organizaţiei comunale este alcătuit din: preşedinte, 1-4 vicepreşedinţi, secretar,
trezorier şi 5-14 membri.
(4) Biroul organizaţiei orăşeneşti este alcătuit din: preşedinte, 1-5 vicepreşedinţi, secretar,
trezorier şi 7-25 membri.
(5) Preşedintele organizaţiei comunale sau orăşeneşti este şi preşedintele Biroului
organizaţiei respective. Preşedintele organizaţiei comunale sau orăşeneşti conduce
activitatea Biroului, coordonează şi răspunde de activitatea organizaţiei pe baza hotărârilor
adunării generale sau conferinţei, a biroului organizaţiei şi a hotărârii organelor superioare
de partid şi reprezintă organizaţia pe plan local.
(6) Numărul membrilor birourilor organizaţiilor comunale şi orăşeneşti se stabileşte de către
Biroul Permanent Consiliului organizaţiei judeţene în funcţie de mărimea organizaţiei şi de
volumul activităţii acestora.
Articolul 27
Biroul organizaţiei comunale sau orăşeneşti are următoarele atribuţii:
(1) conduce, organizează şi îndrumează întreaga activitate de partid în intervalul dintre
adunările generale sau conferinţele organizaţiei comunale sau orăşeneşti; aprobă
programul de activitate trimestrial; asigură aplicarea hotărârilor organelor de partid ierarhic
superioare.
(2) organizează lunar întâlniri de lucru cu preşedinţii organizaţiilor locale de pe teritoriul
comunei sau oraşului respectiv;
(3) Organizează cercuri de studii şi dezbateri privind principalele domenii ale activităţii
partidului;
(4) ţine evidenţa membrilor de partid ai organizaţiilor comunale şi orăşeneşti şi comunică
organizaţiei judeţene datele necesare cu privire la evidenţa acestora, prin fişa tehnică de
evidenţă; asigură legătura cu simpatizanţii partidului; transmite organizaţiei judeţene, pentru
păstrare, fişele de primire în partid;
(5) verifică încasarea cotizaţiei şi se preocupă de obţinerea altor fonduri necesare activităţii
partidului, potrivit legii;
(6) administrează patrimoniul deţinut de organizaţia comunală sau orăşenească şi
răspunde de acesta;
(7) propune candidaţii partidului pentru funcţiile de primar, viceprimar şi consilieri locali;
(8) coordonează politic şi analizează activitatea primarilor, consilierilor locali şi a celorlalţi
reprezentanţi în conducerile serviciilor comunitare de la nivel de localitate, membri ai PSD;
(9) confirmă primirea în partid.
Articolul 28
1) Biroul organizaţiei comunale sau orăşeneşti se întruneşte lunar şi de câte ori este
nevoie, la convocarea preşedintelui sau din iniţiativa a cel puţin 1/3 din numărul membrilor
săi.
(2) La şedinţele biroului participă, fără drept de vot, primarii, viceprimarii şi consilierii locali,
membri ai partidului, în cazul în care nu fac parte din acesta.
Articolul 29
(1)La nivelul municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, organul de
conducere între două conferinţe este consiliul organizaţiei respective. Preşedintele
Consiliului este ales prin vot secret de către Conferinţă;
(2) Consiliul este ales pe o perioadă de doi ani şi este alcătuit din 35-97 membri.
Articolul 30
Consiliul organizaţiei municipale sau de sector al municipiului Bucureşti are următoarele
atribuţii principale:
(1) alege şi revocă vicepreşedinţii, secretarul, trezorierul şi ceilalţi membri ai Comitetului
Executiv ai consiliului respectiv.
(2) conduce, organizează şi îndrumează activitatea partidului în municipiu sau în sector, în
intervalul dintre Conferinţe;
(3) adoptă măsuri pentru aplicarea hotărârilor Conferinţei municipale sau de sector şi ale
organelor ierarhic superioare ale Partidului Social Democrat; aprobă programul de activitate
trimestrial;
(4) organizează cercuri de studii şi dezbateri privind principalele domenii ale activităţii ;
iniţiază diferite forme de activităţi pentru popularizarea poziţiilor P.S.D. în probleme de
interes general sau local; organizează, din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de
partid ierarhic superioare, sondaje de opinie, prelucrează rezultatele acestora şi le
transmite operativ organelor de conducere ale partidului competente să ia decizii;
(5) propune candidaţii partidului pentru funcţiile de primar, viceprimar, consilieri municipali
şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti;
(6) propune Comitetului Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene sau al Consiliului
organizaţiei municipiului Bucureşti, persoane care să fie înscrise în listele de candidaţi
pentru Consiliul Naţional al P.S.D. şi pentru alegerile parlamentare.
Articolul 31
(1) Consiliul organizaţiei municipale sau de sector al municipiului Bucureşti se întruneşte
trimestrial şi de câte ori este nevoie, la convocarea Comitetului Executiv al organizaţiei
respective sau la propunerea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
(2) La şedinţe pot participa, fără drept de vot, deputaţii, senatorii, primarul, viceprimarii şi
consilierii locali, membri ai partidului în cazul în care nu fac parte din consiliu.
Articolul 32
(1) Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei municipale sau de sector este compus din:
preşedinte, 3-7 vicepreşedinţi, secretar, trezorier şi 9-25 membri.
(2) Preşedintele organizaţiei municipale este şi preşedintele Consiliului municipal şi al
Comitetului Executiv al acestuia. Preşedintele organizaţiei municipale sau de sector din
municipiul Bucureşti coordonează şi răspunde de activitatea organizaţiei, conduce Consiliul
şi Comitetul Executiv al acestuia în temeiul hotărârilor Conferinţei organizaţiei municipale, a
hotărârilor Consiliului municipal şi a Comitetului Executiv al acestuia, reprezintă organizaţia
municipală sau de sector din municipiul Bucureşti, pe plan local şi judeţean, respectiv
municipiul Bucureşti.
(3) Vicepreşedinţii elaborează şi susţin programe politice în domeniile: economic, social,
cultural, tineret, femei şi îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite de Comitetul Executiv.
Secretarul coordonează activitatea organizatorică.
(4) Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei municipale sau de sector se întruneşte
lunar şi de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui sau la iniţiativa a cel puţin 1/3
din numărul membrilor săi.
(5) La şedinţa Comitetului Executiv al Consiliului organizaţiei municipale pot participa, fără
drept de vot, deputaţii, senatorii, primarul, viceprimarii, consilierii municipali sau de sector,
membri ai partidului, în cazul în care nu fac parte din acesta.
Articolul 33
Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei municipale sau de sector are următoarele
atribuţii:
(1) coordonează activitatea curentă a organizaţiei municipale sau, după caz, a sectorului,
între şedinţele Consiliului organizaţiei municipale sau de sector al municipiului Bucureşti;
(2) elaborează programe şi proiecte de hotărâri pe care le supune aprobării Consiliului.
Hotărârile se comunică şi se execută prin Birourile organizaţiilor locale;
(3) urmăreşte aducerea la îndeplinire a programelor şi hotărârilor proprii, a celor adoptate
de Consiliul organizaţiei municipale sau de sector şi de către organele ierarhic superioare;
(4) organizează, de regulă lunar, întâlniri de lucru cu preşedinţii şi secretarii organizaţiilor
locale şi analizează modul de îndeplinire a hotărârilor adoptate;
(5) asigură legătura permanentă cu Comitetul Executiv al Consiliului judeţean sau al
municipiului Bucureşti al Partidului Social Democrat;
(6) organizează relaţiile cu publicul, acordă asistenţă pe diferite probleme cetăţeneşti;
18
(7) centralizează cotizaţiile şi urmăreşte modul de încasare a lor la nivelul organizaţiilor
locale; gestionează fondurile obţinute şi se preocupă de atragerea altor mijloace de
susţinere financiară pentru activitatea partidului, în conformitate cu prevederile legale;
gestionează patrimoniul organizaţiei respective;
(8) confirmă primirea în partid;
(9) ţine evidenţa membrilor de partid ai organizaţiei municipale sau de sector şi transmite
organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti datele necesare cu privire la evidenţa
acestora, prin fişa tehnică de evidenţă cât şi fişele de primire în partid pentru păstrare;
(10) administrează patrimoniul deţinut de organizaţia municipală sau de sector şi răspunde
de acesta;
(11) coordonează şi analizează periodic activitatea reprezentanţilor partidului în organele
administraţiei publice locale.
Secţiunea a 4-a
Organizaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti
Articolul 34
(1) Organizaţiile P.S.D. cuprinse pe teritoriul unui judeţ constituie organizaţia judeţeană , cu
sediul în municipiul - reşedinţă de judeţ.
(2) Organizaţiile sectoarelor municipiului Bucureşti constituie Organizaţia municipiului
Bucureşti a P.S.D.
Articolul 35
(1) Organizaţiile judeţene şi cea a municipiului Bucureşti ale P.S.D. organizează şi
coordonează activitatea de realizare, pe plan judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti, a
obiectivelor cuprinse în Programul Politic al partidului şi în hotărârile organelor de
conducere naţionale ale P.S.D.
(2) Organizaţiile judeţene şi cea a municipiului Bucureşti ale P.S.D. iau poziţie, pe baza
studiilor şi analizelor proprii, asupra problemelor ce formează obiectivul unor iniţiative şi
decizii ale autorităţilor administraţiei publice judeţene sau a municipiului Bucureşti.
(3) Organizaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti ale P.S.D. organizează şi conduc
confruntările electorale şi activitatea de propagandă a partidului în judeţe şi, respectiv, în
municipiul Bucureşti.
(4) Organizaţiile judeţene şi cea a municipiului Bucureşti ale P.S.D. dezvoltă contacte şi
raporturi de colaborare , pe baza unor convergenţe de interese, cu organizaţiile judeţene şi
ale municipiului Bucureşti ale altor partide.
19
Articolul 36
(1) Conferinţa organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti este organul de conducere
al organizaţiei respective.
(2) Conferinţa pentru alegeri a organizaţiei judeţene şi cea a municipiului Bucureşti au loc
din 2 în 2 ani.
(3) Consiliul judeţean sau al municipiului Bucureşti poate convoca Conferinţa extraordinară
a organizaţiei la propunerea Comitetului Executiv sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor
săi.
(4) Conferinţa organizaţiei judeţene se constituie din delegaţi aleşi, prin vot secret, de
organizaţiile teritoriale componente – comune, oraşe, municipii iar cea a organizaţiei
municipiului Bucureşti din delegaţi aleşi de conferinţele organizaţiilor sectoarelor acestuia,
pe baza normei de reprezentare stabilite de Consiliul organizaţiei judeţene sau, după caz,
al municipiului Bucureşti. Norma de reprezentare se va stabili în funcţie de numărul
membrilor de partid, de activitatea politică şi de rezultatele obţinute în alegeri de către
fiecare organizaţie de partid teritorială - comunală, orăşenească, municipală sau de
sector.
(5) Conferinţa extraordinară a organizaţiei judeţene se constituie din membrii consiliului
judeţean, membrii Comisiei Judeţene de Arbitraj şi Integritate Morală, membrii Comisiei
Judeţene de Control Financiar, preşedinţii organizaţiilor teritoriale, primarii, viceprimarii şi
consilierii judeţeni ai PSD, alte cadre de partid ale organizaţiilor de tineret şi de femei.
Conferinţa extraordinară a Organizaţiei municipiului Bucureşti se constituie din membrii
Consiliului Municipal, membrii Comisiei Municipale de Arbitraj şi Integritate Morală, membrii
Comisiei Municipale de Control Financiar, membrii comitetelor executive ale sectoarelor,
alte cadre de partid ale organizaţiilor de tineret şi femei.
Articolul 37
Conferinţa organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii
principale:
(1) analizează şi hotărăşte asupra activităţii desfăşurate de Consiliul organizaţiei judeţene
sau a municipiului Bucureşti de la conferinţa precedentă şi aprobă programul pentru
activitatea viitoare;
(2) adoptă hotărâri pentru realizarea Programului Politic al P.S.D.;
(3) alege şi revocă preşedintele organizaţiei judeţene sau a organizaţiei municipiului
Bucureşti, precum şi membrii consiliului respectiv, potrivit numărului stabilit de Comitetul
Executiv Naţional al P.S.D.;
(4) alege, prin vot secret, Comisia de Arbitraj şi Integritate Morală şi Comisia de Control
Financiar.
(5) dezbate raportul Comisiei de Arbitraj şi Integritate Morală şi raportul Comisiei de Control
Financiar;
(6) alege, prin vot secret, delegaţii la Congres, potrivit normelor de reprezentare stabilite de
Comitetul Executiv Naţional al PSD;
(7) desemnează candidaţii pentru organele centrale ale partidului.
Articolul 38
(1) Consiliul organizaţiei judeţene şi consiliul organizaţiei municipiului Bucureşti sunt alese
o dată la 2 ani şi sunt alcătuite din:
- 85-181 membri, la judeţe
- 115-215 membri, la municipiul Bucureşti
(2) Preşedintele organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti este ales pentru un
mandat de 2 ani şi este şi preşedintele Consiliului şi al Comitetului Executiv al acestora.
Preşedintele organizaţiei judeţene sau al organizaţiei municipiului Bucureşti coordonează şi
răspunde de activitatea organizaţiei respective; conduce Consiliul judeţean sau al
municipiului Bucureşti şi Comitetul Executiv al acestora; reprezintă organizaţia judeţeană şi
a municipiului Bucureşti în relaţiile cu alte formaţiuni politice sau organizaţiile
neguvernamentale de la nivel judeţean.
(3) Consiliul organizaţiei judeţene şi al organizaţiei municipiului Bucureşti se întrunesc
semestrial şi de câte ori este nevoie , la convocarea Comitetului Executiv sau a cel puţin
1/3 din numărul membrilor acestora.
(4) În cadrul Consiliului organizaţiilor judeţene şi celui al municipiului Bucureşti se pot
organiza direcţii pe domenii de activitate în care sunt cuprinşi membrii acestora, precum şi
specialişti din domeniile respective, membri ai partidului şi simpatizanţi, corespunzător
departamentelor din cadrul Consiliului Naţional.
Articolul 39
Consiliul organizaţiei judeţene şi Consiliul organizaţiei municipiului Bucureşti au
următoarele atribuţii:
(1) alege şi revocă prim-vicepreşedintele sau, după caz, preşedintele executiv,
vicepreşedinţii, secretarul executiv, trezorierul şi ceilalţi membri ai Comitetului Executiv al
Consiliului respectiv; prim-vicepreşedintele, sau după caz, preşedintele executiv ţine locul
preşedintelui organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti, în lipsa acestuia;
organizează şi monitorizează reacţia rapidă la acţiunile autorităţilor judeţene şi locale;
coordonează direcţiile Consiliilor Judeţene şi asigură legătura cu Biroul de Coordonare al
departamentelor;
(2) conduce, organizează şi îndrumează activitatea de partid la nivelul judeţului, respectiv
al municipiului Bucureşti în intervalul dintre conferinţe;
(3) adoptă măsuri pentru aplicarea hotărârilor stabilite de conferinţele judeţene sau a
municipiului Bucureşti şi de organele centrale ale partidului;
(4) soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor luate de adunările generale sau de
conferinţele organizaţiilor teritoriale, precum şi de birourile acestora, care încalcă
prevederile Statutului P.S.D.;
(5) organizează alegerile preliminare pentru desemnarea candidaţilor proprii la alegerile
parlamentare potrivit hotărârii adoptate de Comitetul Executiv Naţional;
(6) propune Comitetului Executiv Naţional candidaturi pentru alegerile parlamentare pe
baza rezultatelor alegerilor preliminare, atunci când se organizează acestea, validează
candidaţii pentru Consiliul Judeţean administrativ sau pentru Consiliul General al
municipiului Bucureşti, consultând organizaţia din care aceştia fac parte;
(7) coordonează politic şi analizează activitatea reprezentanţilor Partidului Social Democrat
în Consiliul Judeţean administrativ sau în Consiliul General al municipiului Bucureşti şi
prefecturi; ascultă rapoarte prezentate de membri în Guvernul României, senatori şi
deputaţi, membri ai organizaţiei judeţene sau a municipiului Bucureşti.
(8) definitivează listele candidaţilor la alegerile locale, pe baza candidaturilor propuse de
Birourile organizaţiilor comunale, orăşeneşti, municipale sau de sector ale municipiului
Bucureşti;
(9) organizează sondaje de opinie, din proprie iniţiativă sau la cererea Comitetului Executiv
Naţional; prelucrează rezultatele acestora şi le transmite operativ organelor competente să
ia decizii ori care au solicitat efectuarea sondajului;
(10) sprijină apariţia şi difuzarea presei locale şi centrale de partid;
(11) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia bugetară.
Articolul 40
(1) Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene şi cel al municipiului Bucureşti
sunt alcătuite din:
a) preşedinte, prim-vicepreşedinte sau, după caz, preşedinte executiv;
5-12 vicepreşedinţi, secretar executiv, trezorier şi 17-42 membri, la judeţe;
b) preşedinte; prim-vicepreşedinte sau, după caz, preşedinte executiv;
7-14 vicepreşedinţi, preşedinţii organizaţiilor de sector, secretar executiv, trezorier
şi 25-45 membri, la municipiul Bucureşti.
(2) Vicepreşedinţii elaborează şi susţin programe în domeniile: politic, economic, social,
administraţia publică locală, relaţiile cu sindicatele, ONG şi societatea civilă, cultural,
integrare europeană, tineret şi femei; îndeplinesc şi alte atribuţii date de Comitetul Executiv.
Secretarul executiv coordonează activitatea organizatorică.
22
(3) Comitetul Executiv al Consiliului Organizaţiei municipiului Bucureşti poate desemna
5-7 secretari, iar cele de la organizaţiile judeţene, 4-6 secretari, care coordonează
activităţile din domeniile: analiză politică şi imagine; relaţii cu mass-media; resurse umane;
logistică şi resurse materiale; relaţii internaţionale şi alte domenii; secretarul executiv şi
secretarii desemnaţi alcătuiesc Secretariatul executiv al Consiliului judeţean, respectiv al
Consiliului municipiului Bucureşti, coordonat de Secretarul executiv.
(4) Comitetul Executiv se întruneşte o dată pe trimestru şi de câte ori este nevoie la
convocarea preşedintelui sau din iniţiativa a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
(5) La şedinţele Comitetului Executiv pot participa, fără drept de vot, deputaţii şi senatorii,
preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii judeţeni sau ai municipiului Bucureşti, membri ai
partidului, care nu fac parte din Comitetul Executiv.
Articolul 41
Comitetul Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene şi cel al municipiului Bucureşti au
următoarele atribuţii principale:
(1) coordonează activitatea organizaţiei judeţene sau a organizaţiei municipiului Bucureşti
între şedinţele Consiliului;
(2) elaborează programe şi proiecte de hotărâri, pe care le supune aprobării Consiliului;
(3) stabileşte, după caz, numărul membrilor birourilor organizaţiilor comunale sau
orăşeneşti, numărul membrilor consiliilor organizaţiilor municipale sau de sector ale
municipiului Bucureşti în funcţie de numărul membrilor de partid, de activitatea politică şi
de rezultatele obţinute în alegeri;
(4) exercită controlul asupra modului în care organizaţiile comunale, orăşeneşti şi
municipale, respectiv de sector din municipiul Bucureşti, aduc la îndeplinire hotărârile şi
sarcinile ce le revin;
(5) asigură informarea operativă a organizaţiilor teritoriale-comunale, orăşeneşti,
municipale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
(6) asigură legătura permanentă cu Comitetul Executiv Naţional, precum şi îndeplinirea
hotărârilor stabilite de organele centrale ale partidului;
(7) administrează patrimoniul deţinut de organizaţie;
(8) aprobă statul de funcţii pentru personalul propriu salarizat şi, după caz, al organizaţiilor
teritoriale;
(9) asigură legătura cu organizaţiile teritoriale ale altor partide sau formaţiuni politice, cu
sindicatele şi patronatele, precum şi cu alte asociaţii;
23
(10) propune Comitetului Executiv Naţional candidaturi pentru funcţiile de prefect,
subprefect, preşedinte sau vicepreşedinte ai Consiliului Judeţean administrativ sau ai
municipiului Bucureşti;
(11) păstrează fişele de primire în partid şi ţine evidenţa membrilor organizaţiilor judeţene
şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, în baza de date electronică, nominal şi numeric, pe
organizaţii locale şi teritoriale; soluţionează contestaţiile formulate în legătură cu cererile de
primire în partid;
(12) transmite la Consiliul Naţional baza de date privind evidenţa membrilor, organizaţiilor şi
conducerii acestora.
Articolul 42
(1) La nivelul consiliilor organizaţiilor judeţene şi al municipiului Bucureşti se instituie Biroul
Permanent judeţean.
2) Biroul Permanent asigură coordonarea curentă a activităţii de partid între şedinţele
Comitetului Executiv al Consiliului organizaţiei judeţene şi al municipiului Bucureşti;
pregăteşte documentele pentru întrunirile Comitetului Executiv şi aduce la îndeplinire
hotărârile acestuia.
(3) Biroul Permanent, la nivelul judeţelor, este alcătuit din: preşedinte, prim-vicepreşedinte
sau, după caz, preşedinte executiv, vicepreşedinţi, secretar executiv, trezorier,
preşedintele, sau după caz, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean administrativ – membri ai
PSD, preşedintele organizaţiei judeţene de tineret şi preşedintele organizaţiei judeţene de
femei, primarul municipiului reşedinţă de judeţ – membru al PSD.
(4) Biroul Permanent, la nivelul municipiului Bucureşti, este alcătuit din: preşedinte, primvicepreşedinte
sau, după caz, preşedinte executiv, vicepreşedinţii, preşedinţii consiliilor
organizaţiilor de sectoare, secretar executiv, trezorier, primarul general al Capitalei –
membru al PSD, liderul grupului PSD din Consiliul General al municipiului Bucureşti,
preşedintele organizaţiei municipale de tineret şi preşedintele organizaţiei municipale de
femei.
(5) Biroul Permanent se întruneşte de două ori pe lună şi de câte ori este nevoie.
(...)
Articolul 62
(1) Consiliul Naţional poate hotărî, la propunerea Biroului Permanent Naţional, organizarea
de forumuri, ligi, asociaţii, cluburi şi alte asemenea organisme pentru promovarea
strategiilor din Programul Politic al PSD.
(2) Activitatea forumurilor, ligilor, asociaţiilor, cluburilor etc. se organizează conform
prevederilor Regulamentelor de organizare şi funcţionare proprii, aprobate de Comitetul
Executiv Naţional.
(3) În cadrul PSD funcţionează: Forumul Naţional al Muncitorilor; Forumul Naţional al
Agricultorilor; Forumul Naţional al Ecologiştilor; Forumul Naţional al Oamenilor de ştiinţă,
cultură şi artă; Forumul Naţional al Pensionarilor, precum şi Forumul Naţional al
Automobiliştilor.
(4) În vederea elaborării de programe şi strategii ale PSD în domeniile vieţii de partid se pot
constitui consilii consultative pe probleme de: analiză politică, imagine şi relaţii cu massmedia;
organizare şi resurse umane.
(5) Consiliul Consultativ pentru Problemele Minorităţilor Naţionale al PSD desfăşoară
activităţi pentru identificarea problemelor specifice cu care se confruntă minorităţile
naţionale din România şi elaborează soluţii şi propuneri adecvate pentru rezolvarea lor.
(6) Activităţile prevăzute la aliniatele (1) – (5) sunt coordonate de preşedintele Consiliului
Naţional al PSD.
32
Secţiunea a 7-a
Comitetul Executiv Naţional
Articolul 63
(1) Comitetul Executiv Naţional al PSD este validat de Consiliul Naţional şi cuprinde un
număr de maximum 95 membri, format din: membrii Biroului Permanent Naţional,
preşedinţii organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, 2 preşedinţi ai organizaţiilor
sectoarelor municipiului Bucureşti, miniştri de stat şi liderul grupului ministerial, 4 preşedinţi
ai Consiliilor Judeţene administrative, 4 reprezentanţi ai primarilor de municipii,
4 reprezentanţi ai primarilor de oraşe, 4 reprezentanţi ai primarilor de comune.
(2) Comitetul Executiv Naţional al PSD se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este
nevoie.
(3) Comitetul Executiv Naţional al PSD analizează, dezbate şi hotărăşte asupra
problemelor fundamentale ale activităţii partidului privind: programul, strategia electorală,
alianţele politice şi electorale; Programul de guvernare, structura şi componenţa nominală a
Guvernului; Programul legislativ al Guvernului; comasarea prin absorbţie sau fuziunea cu
alte partide; înţelegerile de colaborare ale PSD cu patronatele şi confederaţiile sindicale;
strategia de selecţie, pregătire, formare şi promovare a resurselor umane ale partidului;
organizarea şi desfăşurarea alegerilor interne de partid.
(4) Şedinţele Comitetului Executiv Naţional sunt convocate de preşedintele partidului ori din
iniţiativa a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.
(5) Şedinţa Comitetului Executiv Naţional este statutară în prezenţa a 2/3 din numărul
membrilor acestuia şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Articolul 64
Comitetul Executiv Naţional are următoarele atribuţii:
(1) coordonează întreaga activitate a partidului între şedinţele Consiliului Naţional;
(2) elaborează norme de aplicare a hotărârilor Congresului ori ale Consiliului Naţional,
precum şi proiecte de hotărâri;
(3) orientează activitatea grupurilor parlamentare;
(4) se pronunţă asupra propunerilor de dizolvare a Consiliilor sau a Biroului (Comitetului)
organizaţiilor teritoriale (municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, oraşe şi comune)
pentru încălcarea gravă a prevederilor Statutului şi stabileşte măsuri pentru organizarea de
noi alegeri în localitatea respectivă;
(5) asigură informarea operativă a organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti cu
privire la activitatea curentă a partidului;
33
(6) informează Consiliul Naţional în legătură cu activitatea desfăşurată între şedinţele
acestuia;
(7) negociază alianţe politice, precum şi comasarea prin fuziune sau absorbţie cu alte
partide politice sau formaţiuni politice ori alte forme de asociere;
(8) administrează patrimoniul partidului;
(9) înfiinţează şi coordonează organe de lucru în problemele de doctrină, program şi
strategii electorale;
(10) înfiinţează şi coordonează grupuri de analiză a situaţiei politice, economice şi sociale,
interne şi internaţionale;
(11) organizează alegerile preliminare de partid pentru desemnarea candidaţilor proprii la
alegerile parlamentare, pe baza Regulamentului aprobat de Consiliul Naţional;
(12) conduce operativ campaniile electorale ale P.S.D. pentru alegerile prezidenţiale,
parlamentare şi locale, precum şi participarea cetăţenilor la referendumuri;
(13) iniţiază şi realizează relaţiile P.S.D. pe plan intern şi internaţional cu alte partide şi
organizaţii politice sau apolitice, precum şi cu sindicatele şi patronatele;
(14) îndrumează şi controlează activitatea Consiliilor organizaţiilor judeţene şi al
municipiului Bucureşti;
(15) organizează periodic întâlniri cu preşedinţii Consiliilor organizaţiilor judeţene şi al
municipiului Bucureşti;
(16) înfiinţează şi coordonează publicaţiile centrale ale P.S.D.;
(17) validează rezultatul alegerilor preliminare pentru desemnarea candidaţilor partidului la
alegerile parlamentare. Confirmă listele finale de candidaţi ai Partidului Social Democrat
pentru cele două Camere ale Parlamentului pentru fiecare judeţ, în ordinea descrescătoare
a numărului de voturi obţinute de aceştia. Lista de candidaţi stabilită la alegerile preliminare
pentru cele două Camere ale Parlamentului poate fi completată de către Comitetul Executiv
Naţional cu candidaţi propuşi la nivel central, cu consultarea organizaţiilor judeţene şi a
municipiului Bucureşti;
(18) confirmă propunerile de candidaţi pentru organele administraţiei publice locale în
funcţiile de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Consiliilor judeţene administrative, de primari ai
municipiilor şi sectoarelor, de primar general al municipiului Bucureşti, precum şi în funcţiile
de prefect şi subprefect;
(19) confirmă conducerile grupurilor parlamentare, candidaţii P.S.D. pentru Birourile
Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor şi pentru conducerea Comisiilor
Permanente ale acestora;
(20) coordonează activitatea tuturor organismelor înfiinţate prin hotărâri ale Congresului
sau ale Consiliului Naţional, cu excepţia Comisiei Naţionale de Control Financiar şi a
Comisiei Naţionale de Arbitraj şi Integritate Morală;
(21) coordonează activitatea Organizaţiei de Tineret şi a Organizaţiei de Femei;
(22) adoptă Regulamentele de organizare şi funcţionare ale organismelor partidului;
(23) verifică respectarea prevederilor Statutului privind desfăşurarea Conferinţelor judeţene
şi a municipiului Bucureşti; stabileşte norme privind numărul şi structura consiliilor şi
birourilor organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti; validează lucrările şi hotărârile
acestora;
(24) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de Statut.
Articolul 65
În cazul în care una din funcţiile în cadrul Comitetului Executiv Naţional devine vacantă,
aceasta se ocupă la prima şedinţă a Consiliului Naţional.
(...)
Articolul 99
(1) Pe listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat pot fi propuse atât
personalităţi din circumscripţiile electorale, cât şi personalităţi de la nivel central.
(2) Propunerile de candidaţi de la nivel central nu pot depăşi 1/3 din numărul total de
mandate stabilit prin lege pentru fiecare circumscripţie electorală.
Articolul 100
La Conferinţele organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi la Congresul
partidului, participă, ca invitaţi, deputaţi, senatori, demnitari de stat, primari, viceprimari şi
consilieri locali, care nu au fost aleşi ca delegaţi la aceste Conferinţe.
Articolul 101
Partidul Social Democrat îşi poate înceta activitatea conform prevederilor legale prin :
a) autodizolvare;
b) dizolvare pe cale judecătorească ori prin hotărâre a Curţii Constituţionale;
c) inactivitate constatată de Tribunalul Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.
Articolul 102
(1) P.S.D. sprijină activitatea asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale în demersurile
acestora de susţinere a intereselor majore ale categoriilor de cetăţeni pe care le reprezintă.
(2) P.S.D. iniţiază periodic consultări cu asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale în
probleme specifice.
(3) Organele executive ale partidului la nivel central sau local pot constitui asociaţii sau
fundaţii pentru realizarea obiectivelor partidului, cu respectarea dispoziţiilor legale în
vigoare
Articolul 103
Partidul Social Democrat este persoană juridică de drept public şi are sediul central în
municipiul Bucureşti, Şoseaua Kiseleff nr. 10, sectorul 1.
Articolul 104
Modelul drapelului şi imnul Partidului Social Democrat se stabilesc de Consiliul Naţional al
P.S.D.
Articolul 105
Iniţiativa modificării Statutului şi Programului Politic ale P.S.D. aparţine Consiliului Naţional
al Partidului Social Democrat sau unui număr de cel puţin 15 Consilii ale organizaţiilor
judeţene ale P.S.D.

Intrgul document : http://www.psd.ro/PDF/Statut_PSD_2005.pdf